LEVITICUL SAU A TREIA CARTE A LUI MOISE

¹Când va aduce cineva Domnului un dar ca jertfă de mâncare, darul lui să fie din floarea făinii: să toarne untdelemn peste ea, şi să adauge şi tămâie.

Lev 6.14;Lev 9.17;Num 15.4;

²S-o aducă preoţilor, fiilor lui Aaron; preotul să ia un pumn din această floare a făinii, stropită cu untdelemn, împreună cu toată tămâia, şi s-o ardă pe altar ca jertfă de aducere aminte. Acesta este un dar de mâncare de un miros plăcut Domnului.

Lev 2.9;Lev 5.12;Lev 6.15;Lev 24.7;Isa 66.3;Fapt 10.4;

³Ce va rămâne din darul acesta de mâncare, să fie al lui Aaron şi al fiilor lui; acesta este un lucru prea sfânt între jertfele de mâncare, mistuite de foc înaintea Domnului.

Lev 7.9;Lev 10.12-13;Ex 29.37;Num 18.9;

⁴Dacă vei aduce ca jertfă de mâncare un dar din ceea ce se coace în cuptor, să aduci nişte turte nedospite, făcute din floare de făină, frământate cu untdelemn, şi nişte plăcinte nedospite, stropite cu untdelemn.

Ex 29.2;

⁵Dacă darul tău, adus ca jertfă de mâncare, va fi o turtă coaptă în tigaie, să fie făcută din floarea făinii, nedospită şi frământată cu untdelemn.

⁶S-o frângi în bucăţi, şi să torni untdelemn pe ea; acesta este un dar adus ca jertfă de mâncare.

⁷Dacă darul tău adus ca jertfă de mâncare va fi o turtă coaptă pe grătar, să fie făcută din floarea făinii, frământată cu untdelemn.

⁸Darul de mâncare făcut din aceste lucruri să-l aduci Domnului; şi anume, să fie dat preotului, care-l va aduce pe altar.

⁹Preotul va lua din darul de mâncare partea care trebuie adusă ca aducere aminte, şi o va arde pe altar. Acesta este un dar adus ca jertfă de mâncare, de un miros plăcut Domnului.

Lev 2.2;Ex 29.18;

¹⁰Ce va rămâne din darul acesta de mâncare, să fie al lui Aaron şi al fiilor lui; acesta este un lucru prea sfânt între darurile mistuite de foc înaintea Domnului.

Lev 2.3;

Totul fără aluat şi cu sare.

¹¹Nici unul din darurile, pe care le veţi aduce ca jertfă de mâncare înaintea Domnului, să nu fie făcut cu aluat; căci nu trebuie să ardeţi nimic cu aluat sau cu miere, ca jertfă de mâncare mistuită de foc înaintea Domnului.

Lev 6.17;Mat 16.12;Marc 8.15;Luc 12.1;1Cor 5.8;Gal 5.9;

¹²Ca jertfă de mâncare din cele dintâi roade, veţi putea să le aduceţi Domnului; dar ca dar de mâncare de un miros plăcut, să nu fie aduse pe altar.

Ex 22.29;Lev 23.10-11;

¹³Toate darurile tale de mâncare să le sărezi cu sare; să nu laşi să lipsească niciodată de pe darurile tale de mâncare sarea, care este semnul legământului Dumnezeului tău; la toate darurile tale de mâncare să aduci sare.

Marc 9.49;Col 4.6;Num 18.19;Ezec 43.24;

Pârga.

¹⁴Dacă vei aduce Domnului un dar ca jertfă de mâncare din cele dintâi roade, să aduci ca dar de mâncare din cele dintâi roade ale tale, spice coapte de curând, prăjite la foc şi boabe noi pisate.

Lev 23.10-14;2Împ 4.42;

¹⁵Să torni untdelemn pe ele, şi să adaugi şi tămâie; acesta este un dar de mâncare.

Lev 2.1;

¹⁶Preotul să ardă ca aducere aminte o parte din boabele pisate şi din untdelemn, cu toată tămâia. Acesta este un dar adus ca jertfă de mâncare, mistuită de foc înaintea Domnului.

Lev 2.2;

Jertfele de mulţumire.

3

¹Când cineva va aduce Domnului un dar ca jertfă de mulţumire: Dacă îl va aduce din cireadă, fie parte bărbătească, fie parte femeiască, s-o aducă fără cusur, înaintea Domnului.

Lev 7.11-29;Lev 22.21;Lev 1.3;

²Să pună mâna pe capul dobitocului, să-l junghie la uşa cortului întâlnirii; şi preoţii, fiii lui Aaron, să stropească sângele pe altar de jur împrejur.

Ex 29.10;Lev 1.4-5;

³Din această jertfă de mulţumire, să aducă drept jertfă mistuită de foc înaintea Domnului: grăsimea care acoperă măruntaiele şi toată grăsimea care ţine de măruntaie;

Ex 29.13-22;Lev 4.8-9;

⁴cei doi rărunchi, şi grăsimea de pe ei şi de pe coapse, şi prapurul de pe ficat, pe care-l va dezlipi de lângă rărunchi.

⁵Fiii lui Aaron să le ardă pe altar, deasupra arderii de tot care va fi pe lemnele de pe foc. Aceasta este o jertfă mistuită de foc, de un miros plăcut Domnului.

Ex 29.13;Lev 6.12;

⁶Dacă darul pe care-l aduce ca jertfă de mulţumire Domnului, va fi din turmă, fie parte bărbătească fie parte femeiască, s-o aducă fără cusur.

Lev 3.1;

⁷Dacă va aduce jertfă un miel, să-l aducă înaintea Domnului.

⁸Să-şi pună mâna pe capul dobitocului, şi să-l junghie înaintea cortului întâlnirii; fiii lui Aaron să-i stropească sângele pe altar de jur împrejur.

⁹Din această jertfă de mulţumire, să aducă o jertfă mistuită de foc înaintea Domnului, şi anume: grăsimea, coada întreagă, pe care o va desface de la osul spinării, grăsimea care acoperă măruntaiele şi toată grăsimea care ţine de măruntaie,

¹⁰cei doi rărunchi şi grăsimea de pe ei, de pe coapse, şi prapurul ficatului, pe care-l va dezlipi de lângă rărunchi.

¹¹Preotul să le ardă pe altar. Aceasta este mâncarea unei jertfe mistuite de foc înaintea Domnului.

Lev 21.6-22;Lev 22.25;Ezec 44.7;Mal 1.7-12;

¹²Dacă darul lui va fi o capră, s-o aducă înaintea Domnului.

Lev 3.1;Lev 3.7;

¹³Să-şi pună mâna pe capul vitei, şi s-o junghie înaintea cortului întâlnirii; şi fiii lui Aaron să-i stropească sângele pe altar de jur împrejur.

¹⁴Apoi din ea, să aducă drept jertfă mistuită de foc înaintea Domnului: grăsimea care acoperă măruntaiele şi toată grăsimea care ţine de ele,

¹⁵cei doi rărunchi şi grăsimea de pe ei, de pe coapse, şi prapurul ficatului, pe care-l va dezlipi de lângă rărunchi.

¹⁶Preotul să le ardă pe altar. Aceasta este mâncarea unei jertfe mistuite de foc, de un miros plăcut Domnului. Toată grăsimea este a Domnului.

Lev 7.23-25;1Sam 2.15;2Cron 7.7;

¹⁷Aceasta este o lege veşnică pentru urmaşii voştri, în toate locurile unde veţi locui: cu nici un chip să nu mâncaţi nici grăsime, nici sânge."

Lev 6.18;Lev 7.36;Lev 17.7;Lev 23.14;Lev 3.16;Lev 7.23;Deut 32.14;Neem 8.10;Gen 9.4;Lev 7.26;Lev 17.10-14;Deut 12.16;1Sam 14.33;Ezec 44.7-15;

Jertfele pentru ispăşire.

4

¹Domnul a vorbit lui Moise, şi a zis:

²"Vorbeşte copiilor lui Israel, şi spune: "Când va păcătui cineva fără voie împotriva vreuneia din poruncile Domnului, făcând lucruri care nu trebuie făcute; şi anume:

Lev 5.15-17;Num 15.22;1Sam 14.27;Ps 19.12;

³Dacă a păcătuit preotul care a primit ungerea, şi prin aceasta a adus vina asupra poporului, să aducă Domnului un viţel fără cusur, ca jertfă de ispăşire pentru păcatul pe care l-a făcut.

Lev 8.12;Lev 9.2;

⁴Să aducă viţelul la uşa cortului întâlnirii, înaintea Domnului, să-şi pună mâna pe capul viţelului, şi să-l junghie înaintea Domnului.

Lev 1.3-4;

⁵Preotul, care a primit ungerea, să ia din sângele viţelului, şi să-l aducă în cortul întâlnirii:

Lev 16.14;Num 19.4;

⁶să-şi înmoaie degetul în sânge, şi să stropească de şapte ori înaintea Domnului, în faţa perdelei dinăuntru a sfântului locaş.

⁷Apoi preotul să ungă cu sânge coarnele altarului pentru tămâia mirositoare, care este înaintea Domnului în cortul întâlnirii; iar tot celălalt sânge al viţelului să-l verse la picioarele altarului pentru arderile de tot, care este la uşa cortului întâlnirii.

Lev 8.15;Lev 9.9;Lev 16.18;Lev 5.9;

⁸Să ia toată grăsimea viţelului adus ca jertfă de ispăşire, şi anume: grăsimea care acoperă măruntaiele şi toată grăsimea care ţine de ele,

⁹cei doi rărunchi, şi grăsimea de pe ei, de pe coapse, şi prapurul ficatului, pe care-l va dezlipi de lângă rărunchi. Preotul să ia aceste părţi,

¹⁰cum se iau de la viţelul adus ca jertfă de mulţumire, şi să le ardă pe altarul pentru arderile de tot.

Lev 3.3-4.5;

¹¹Dar pielea viţelului, toată carnea lui, cu capul, picioarele, măruntaiele şi balega lui,

Ex 29.14;Num 19.5;

¹²adică tot viţelul care a mai rămas, să-l scoată afară din tabără, într-un loc curat, unde se aruncă cenuşa, şi să-l ardă cu lemne pe foc; să fie ars pe grămada de cenuşă.

Lev 6.11;Evr 13.11;

Când toată adunarea a păcătuit.

¹³Dacă toată adunarea lui Israel a păcătuit fără voie şi fără să ştie, făcând împotriva uneia din poruncile Domnului lucruri care nu trebuie făcute, şi făcându-se astfel vinovată,

Num 15.24;Ios 7.11;

¹⁴şi dacă păcatul săvârşit s-a descoperit, adunarea să aducă un viţel ca jertfă de ispăşire, şi anume să-l aducă înaintea cortului întâlnirii.

Lev 5.2-17;

¹⁵Bătrânii adunării să-şi pună mâinile pe capul viţelului înaintea Domnului, şi să junghie viţelul înaintea Domnului.

Lev 1.4;

¹⁶Preotul care a primit ungerea, să aducă din sângele viţelului în cortul întâlnirii;

Lev 4.5;Evr 9.12-14;

¹⁷să-şi înmoaie degetul în sânge, şi să stropească cu el de şapte ori înaintea Domnului, în faţa perdelei dinăuntru.

¹⁸Să ungă cu sângele acesta coarnele altarului care este înaintea Domnului în cortul întâlnirii; şi să verse tot sângele care a mai rămas la picioarele altarului pentru arderile de tot, care este la uşa cortului întâlnirii.

¹⁹Toată grăsimea viţelului s-o ia şi s-o ardă pe altar.

²⁰Cu viţelul acesta să facă întocmai cum a făcut cu viţelul adus ca jertfă de ispăşire; să facă la fel. Astfel să facă preotul ispăşire pentru ei, şi li se va ierta.

Lev 4.3;Num 15.25;Dan 9.24;Rom 5.11;Evr 2.17;Evr 10.10-12;1Ioan 1.7;1Ioan 2.2;

²¹Viţelul rămas, să-l scoată apoi afară din tabără, şi să-l ardă ca şi pe viţelul dintâi. Aceasta este o jertfă de ispăşire pentru adunare.

Când păcătuieşte o căpetenie.

²²Dacă o căpetenie a păcătuit, făcând fără voie împotriva uneia din poruncile Domnului, Dumnezeului său, lucruri care nu trebuie făcute şi s-a făcut astfel vinovat,

Lev 4.2-13;

²³şi ajunge să descopere păcatul pe care l-a făcut, să aducă jertfă un ţap fără cusur!

Lev 4.14;

²⁴Să-şi pună mâna pe capul ţapului, şi să-l junghie în locul unde se junghie arderile de tot înaintea Domnului. Aceasta este o jertfă de ispăşire.

Lev 4.4;

²⁵Preotul să ia cu degetul din sângele jertfei de ispăşire, să ungă cu el coarnele altarului pentru arderile de tot, iar celălalt sânge să-l verse la picioarele altarului pentru arderile de tot.

Lev 4.30;

²⁶Toată grăsimea s-o ardă pe altar, cum a ars grăsimea de la jertfa de mulţumire. Astfel va face preotul pentru căpetenia aceea ispăşirea păcatului lui, şi i se va ierta.

Lev 3.5;Lev 4.20;Num 15.28;

²⁷Dacă cineva din poporul de rând a păcătuit fără voie, făcând împotriva uneia din poruncile Domnului lucruri care nu trebuie făcute şi s-a făcut astfel vinovat,

Lev 4.2;Num 15.27;

²⁸şi ajunge să descopere păcatul pe care l-a făcut, să aducă jertfă o iadă fără cusur, pentru păcatul pe care l-a făcut.

Lev 4.23;

²⁹Să-şi pună mâna pe capul jertfei de ispăşire, şi s-o junghie în locul unde se junghie arderile de tot.

Lev 4.14-24;

³⁰Preotul să ia cu degetul din sângele jertfei, să ungă coarnele altarului pentru arderile de tot, iar tot celălalt sânge să-l verse la picioarele altarului.

³¹Preotul să ia toată grăsimea, cum se ia grăsimea jertfei de mulţumire, şi s-o ardă pe altar, şi ea va fi de un miros plăcut Domnului. Astfel va face preotul ispăşirea pentru omul acesta, şi i se va ierta.

Lev 3.14;Lev 3.3;Ex 29.18;Lev 1.9;Lev 4.26;

³²Dacă va aduce ca jertfă de ispăşire un miel, să aducă o parte femeiască fără cusur.

Lev 4.28;

³³Să-şi pună mâna pe capul jertfei, şi s-o junghie ca jertfă de ispăşire în locul unde se junghie arderile de tot.

³⁴Preotul să ia cu degetul din sângele jertfei, să ungă cu el coarnele altarului pentru arderile de tot, iar tot celălalt sânge să-l verse la picioarele altarului.

³⁵Preotul să ia toată grăsimea, cum se ia grăsimea mielului adus ca jertfă de mulţumire, şi s-o ardă pe altar, peste jertfele mistuite de foc înaintea Domnului. Astfel va face preotul pentru omul acesta ispăşirea păcatului pe care l-a săvârşit, şi i se va ierta.

Lev 3.5;Lev 4.26-31;

Tot jertfele pentru ispăşirea păcatelor.

5

¹Când cineva, fiind pus sub jurământ ca martor, va păcătui, nespunând ce a văzut sau ce ştie, şi va cădea astfel sub vină,

1Împ 8.31;Mat 26.63;Lev 5.17;Lev 7.18;Lev 17.16;Lev 19.8;Lev 20.17;Num 9.13;

²sau când cineva, fără să ştie, se va atinge de ceva necurat, fie de hoitul unei fiare sălbatice necurate, fie de hoitul unei vite de casă necurate, fie de hoitul unei târâtoare necurate, şi va băga apoi de seamă şi se va face astfel vinovat;

Lev 11.24-39;Num 19.11-16;Lev 5.17;

³sau când cineva, fără să ia seama, se va atinge de vreo spurcăciune omenească, de orice spurcăciune care face pe cineva necurat, şi va băga de seamă mai târziu, şi se va face astfel vinovat;

Lev Cap 12;Lev 13.15;

⁴sau când cineva, vorbind cu uşurinţă, jură că are să facă ceva rău sau bine, şi nebăgând de seamă la început, bagă de seamă mai târziu, şi se va face astfel vinovat:

1Sam 25.22;Fapt 23.12;Marc 6.23;

⁵Când cineva, deci, se va face vinovat de unul din aceste lucruri, trebuie să-şi mărturisească păcatul.

Lev 16.21;Lev 26.40;Num 5.7;Ezra 10.11-12;

⁶Apoi să aducă lui Dumnezeu ca jertfă de vină, pentru păcatul pe care l-a făcut, o parte femeiască din turmă, şi anume, o oaie sau o capră, ca jertfă ispăşitoare. Şi preotul să facă pentru el ispăşirea păcatului lui.

⁷Dacă nu va putea să aducă o oaie sau o capră, să aducă Domnului ca jertfă de vină pentru păcatul lui două turturele sau doi pui de porumbel, unul ca jertfă de ispăşire, iar celălalt ca ardere de tot.

Lev 12.8;Lev 14.21;Lev 1.14;

⁸Să le aducă preotului, care va jertfi întâi pe cea care are să slujească drept jertfă de ispăşire. Preotul să-i frângă cu unghia capul de la grumaz, fără să-l despartă;

Lev 1.15;

⁹să stropească un perete al altarului cu sângele jertfei de ispăşire, iar celălalt sânge să-l stoarcă la picioarele altarului: aceasta este o jertfă de ispăşire.

Lev 4.7-30.34;

¹⁰Cealaltă pasăre s-o pregătească drept ardere de tot, după rânduielile aşezate. Astfel va face preotul pentru omul acesta ispăşirea păcatului pe care l-a făcut, şi i se va ierta.

Lev 1.14;Lev 4.26;

¹¹Dacă nu poate să aducă nici două turturele sau doi pui de porumbel, să aducă pentru păcatul lui, ca dar, a zecea parte dintr-o efă de floarea făinii, şi anume ca dar de ispăşire; să nu pună untdelemn pe ea, şi să n-adauge nici tămâie, căci este un dar de ispăşire.

Num 5.15;

¹²S-o aducă la preot, şi preotul să ia din ea un pumn plin, ca aducere aminte, şi s-o ardă pe altar, ca şi pe darurile de mâncare mistuite de foc înaintea Domnului: acesta este un dar de ispăşire.

Lev 2.2;Lev 4.35;

¹³Astfel va face preotul pentru omul acela ispăşirea păcatului pe care l-a făcut faţă de unul din aceste lucruri, şi i se va ierta. Cealaltă parte care va mai rămâne din darul acesta, să fie a preotului, ca şi la darul de mâncare."

Lev 4.26;Lev 2.3;

Jertfele pentru vină.

¹⁴Domnul a vorbit lui Moise, şi a zis:

¹⁵"Când cineva va face o nelegiuire şi va păcătui fără voie faţă de lucrurile închinate Domnului, să aducă Domnului ca jertfă de vină pentru păcatul lui un berbec fără cusur din turmă, după preţuirea ta, în sicli de argint, după siclul sfântului locaş.

Lev 22.14;Ezra 10.19;Ex 30.13;Lev 27.25;

¹⁶Să mai adauge a cincea parte la preţul lucrului, cu care a înşelat sfântul locaş, şi să-l încredinţeze preotului. Şi preotul să facă ispăşire pentru el cu berbecul adus ca jertfă pentru vină, şi i se va ierta.

Lev 6.5;Lev 22.14;Lev 27.13-31;Num 5.7;Lev 4.26;

¹⁷Când va păcătui cineva făcând, fără să ştie, împotriva uneia din poruncile Domnului, lucruri care nu trebuie făcute, şi se va face vinovat, purtându-şi astfel vina,

Lev 4.2;Lev 5.15;Lev 4.2-27;Ps 19.12;Luc 12.48;Lev 5.1-2;

¹⁸să aducă preotului ca jertfă pentru vină un berbec fără cusur, luat din turmă, după preţuirea ta. Şi preotul să facă pentru el ispăşirea greşelii pe care a făcut-o fără să ştie; şi i se va ierta.

Lev 5.15;Lev 5.16;

¹⁹Aceasta este o jertfă pentru vină. Omul acesta se făcuse vinovat faţă de Domnul."

Ezra 10.3;

6

¹Domnul a vorbit lui Moise, şi a zis:

²"Când va păcătui cineva şi va săvârşi o nelegiuire faţă de Domnul, tăgăduind aproapelui său un lucru încredinţat lui, sau dat în păstrarea lui, sau luat cu sila, sau va înşela pe aproapele lui,

Num 5.6;Lev 19.11;Fapt 5.4;Col 3.9;Ex 22.7-10;Prov 24.28;Prov 26.19;

³tăgăduind că a găsit un lucru pierdut, sau făcând un jurământ strâmb cu privire la un lucru oarecare pe care-l face omul şi păcătuieşte;

Deut 22.1-3;Ex 22.11;Lev 19.12;Ier 7.9;Zah 5.4;

⁴când va păcătui astfel şi se va face vinovat, să dea înapoi lucrul luat cu sila sau luat prin înşelăciune, sau încredinţat lui, sau lucrul pierdut pe care l-a găsit,

⁵sau lucru pentru care a făcut un jurământ strâmb - ori care ar fi - să-l dea înapoi întreg, să mai adauge a cincea parte din preţul lui, şi să-l dea în mâna stăpânului lui, chiar în ziua când îşi va aduce jertfa lui pentru vină.

Lev 5.16;Num 5.7;2Sam 12.6;Luc 19.8;

⁶Iar ca jertfă pentru vină, să aducă Domnului pentru păcatul lui un berbec fără cusur, luat din turmă, după preţuirea ta, şi să-l dea preotului.

Lev 5.15;

⁷Şi preotul va face pentru el ispăşirea înaintea Domnului, şi i se va ierta, ori care ar fi greşeala, de care se va fi făcut vinovat."

Lev 4.26;

Legea arderii de tot.

⁸Domnul a vorbit lui Moise, şi a zis:

⁹"Dă următoarea poruncă lui Aaron şi fiilor săi, şi zi: "Iată legea arderii de tot. Arderea de tot să rămână pe vatra altarului toată noaptea până dimineaţa, şi în felul acesta focul să ardă pe altar.

¹⁰Preotul să se îmbrace cu tunica de in, să-şi acopere goliciunea cu izmenele, să ia cenuşa făcută de focul, care va mistui arderea de tot de pe altar, şi s-o verse lângă altar.

Ex 28.39-43;Lev 16.4;Ezec 44.17-18;Lev 1.16;

¹¹Apoi să se dezbrace de veşmintele lui şi să se îmbrace cu altele, ca să scoată cenuşa afară din tabără, într-un loc curat.

Ezec 44.19;Lev 4.12;

¹²Focul să ardă pe altar şi să nu se stingă deloc: în fiecare dimineaţă, preotul să aprindă lemne pe altar, să aşeze arderea de tot pe ele, şi să ardă deasupra grăsimea jertfelor de mulţumire.

Lev 3.3-14;

¹³Focul să ardă necurmat pe altar şi să nu se stingă deloc.

Legea darului de mâncare.

¹⁴"Iată legea darului adus ca jertfă de mâncare. Fiii lui Aaron s-o aducă înaintea Domnului, înaintea altarului.

Lev 2.1;Num 15.4;

¹⁵Preotul să ia un pumn din floarea făinii şi din untdelemn, cu toată tămâia adăugată la darul de mâncare, şi s-o ardă pe altar ca aducere aminte de un miros plăcut Domnului.

Lev 2.2-9;

¹⁶Aaron şi fiii lui să mănânce ce va mai rămâne din darul de mâncare; s-o mănânce fără aluat, într-un loc sfânt, în curtea cortului întâlnirii.

Lev 2.3;Ezec 44.29;Lev 6.26;Lev 10.12-13;Num 18.10;

¹⁷Să n-o coacă cu aluat. Aceasta este partea pe care le-am dat-o Eu din darurile Mele de mâncare mistuite de foc. Ea este un lucru prea sfânt, ca şi jertfa de ispăşire şi ca şi jertfa pentru vină.

Lev 2.11;Num 18.9-10;Ex 29.37;Lev 6.25;Lev 2.3;Lev 7.1;

¹⁸Toată partea bărbătească dintre copiii lui Aaron să mănânce din ea. Aceasta este o lege veşnică pentru urmaşii voştri, cu privire la darurile de mâncare mistuite de foc înaintea Domnului: oricine se va atinge de ele va fi sfinţit."

Lev 6.29;Num 18.10;Lev 3.17;Ex 29.37;Lev 22.3-7;

Darul de mâncare al preotului.

¹⁹Domnul a vorbit lui Moise, şi a zis:

²⁰"Iată darul pe care îl vor face Domnului Aaron şi fiii lui, în ziua când vor primi ungerea: a zecea parte dintr-o efă de floarea făinii, ca dar de mâncare veşnic, jumătate dimineaţa şi jumătate seara.

Ex 29.2;Ex 16.36;

²¹Să fie pregătită în tigaie cu untdelemn, şi s-o aduci prăjită; s-o aduci coaptă şi tăiată în bucăţi, ca un dar de mâncare de un miros plăcut Domnului.

²²Preotul dintre fiii lui Aaron, care va fi uns în locul lui, să aducă darul acesta ca jertfă de mâncare. Aceasta este o lege veşnică înaintea Domnului: să fie arsă întreagă.

Lev 4.3;Ex 29.25;

²³Orice dar de mâncare al unui preot să fie ars în întregime: să nu se mănânce."

Legea jertfei de ispăşire.

²⁴Domnul a vorbit lui Moise, şi a zis:

²⁵"Vorbeşte lui Aaron şi fiilor lui, şi zi: "Iată legea jertfei de ispăşire. Vita pentru jertfa de ispăşire să fie junghiată înaintea Domnului în locul unde se junghie arderea de tot: ea este un lucru prea sfânt.

Lev 4.2;Lev 1.3-11;Lev 4.24-33;Lev 6.17;Lev 21.22;

²⁶Preotul care va aduce jertfa de ispăşire, acela s-o mănânce; şi anume să fie mâncată într-un loc sfânt, în curtea cortului întâlnirii.

Lev 10.17-18;Num 18.9-10;Ezec 44.28-29;Lev 6.16;

²⁷Oricine se va atinge de carnea ei va fi sfinţit. Dacă va sări sânge din ea pe vreun veşmânt, locul stropit cu sânge să fie spălat într-un loc sfânt.

Ex 29.32;Ex 30.29;

²⁸Vasul de pământ în care se va fierbe, să se spargă; dacă s-a fiert într-un vas de aramă, vasul să fie frecat şi spălat cu apă.

Lev 11.33;Lev 15.12;

²⁹Toată partea bărbătească dintre preoţi să mănânce din ea: ea este un lucru prea sfânt.

Lev 6.18;Num 18.10;Lev 6.25;

³⁰Dar să nu se mănânce nici o jertfă de ispăşire din al cărei sânge se va aduce în cortul întâlnirii pentru facerea ispăşirii în sfântul locaş: ci aceea să fie arsă în foc.

Lev 4.7-21;Lev 10.18;Lev 16.27;Evr 13.11;

Legea jertfei pentru vină.

7

¹Iată legea jertfei pentru vină: ea este un lucru prea sfânt.

Lev Cap 5;Lev 6.1-7;Lev 6.17-25;Lev 21.22;

²În locul unde se junghie arderea de tot, să se junghie şi vita care slujeşte ca jertfă pentru vină. Sângele ei să se stropească pe altar de jur împrejur.

Lev 1.3-11;Lev 4.24-33;

³Să i se aducă toată grăsimea, coada, grăsimea care acoperă măruntaiele,

Ex 29.13;Lev 3.4-16;Lev 4.8-9;

⁴cei doi rărunchi şi grăsimea de pe ei, de pe coapse, şi prapurul ficatului, care va fi dezlipit de lângă rărunchi.

⁵Preotul să le ardă pe altar ca jertfă mistuită de foc înaintea Domnului. Aceasta este o jertfă pentru vină.

⁶Toată partea bărbătească dintre preoţi să mănânce din ea; şi anume s-o mănânce într-un loc sfânt, căci este un lucru prea sfânt.

Lev 6.16-18;Num 18.9-10;Lev 2.3;

⁷Cu jertfa pentru vină este ca şi cu jertfa de ispăşire; aceeaşi lege este pentru amândouă aceste jertfe: vita jertfită va fi a preotului care va face ispăşirea.

Lev 6.25-26;Lev 14.13;

⁸Preotul care va aduce arderea de tot a cuiva, să aibă pentru el pielea arderii de tot pe care a adus-o.

⁹Orice jertfă de mâncare, coaptă în cuptor, gătită pe grătar sau în tigaie, să fie a preotului care a adus-o.

Lev 2.3-10;Num 18.9;Ezec 44.29;

¹⁰Iar orice jertfă de mâncare, frământată cu untdelemn şi uscată, să fie a tuturor fiilor lui Aaron, a unuia ca şi a celuilalt.

Legea jertfei de mulţumire.

¹¹Iată legea jertfei de mulţumire, care se va aduce Domnului.

Lev 3.1;Lev 22.18-21;

¹²Dacă cineva o aduce ca jertfă de laudă, să aducă, împreună cu jertfa de mulţumire, nişte turte nedospite, frământate cu untdelemn, nişte plăcinte nedospite, stropite cu untdelemn, şi nişte turte din floarea de făină, prăjite şi frământate cu untdelemn.

Lev 2.4;Num 6.15;

¹³Pe lângă aceste turte, să aducă şi pâine dospită pentru darul lui de mâncare, împreună cu jertfa lui de laudă şi de mulţumire.

Amos 4.5;

¹⁴Din toate acele daruri să aducă Domnului câte o bucată, ca dar ridicat; ea să fie a preotului care stropeşte sângele jertfei de mulţumire.

Num 18.8-19;

¹⁵Carnea jertfei de laudă şi de mulţumire să fie mâncată chiar în ziua în care este adusă; să nu se lase nimic din ea până dimineaţa.

Lev 22.30;

¹⁶Dacă aduce cineva o jertfă pentru împlinirea unei juruinţe, sau ca dar de bună voie, jertfa să fie mâncată chiar în ziua când o va aduce; iar ce va rămâne din ea, să se mănânce a doua zi.

Lev 19.6-8;

¹⁷Ce va mai rămâne din carnea vitei până a treia zi, să fie ars în foc.

¹⁸Dacă s-ar întâmpla să mănânce cineva a treia zi din carnea jertfei lui de mulţumire, jertfa lui nu va fi primită, şi nu se va ţine în seamă celui ce a adus-o: ci va fi un lucru urâcios, şi oricine va mânca din ea îşi va purta vina.

Num 18.27;Lev 11.10-41;Lev 19.7;

¹⁹Nici carnea care s-a atins de ceva necurat nu trebuie mâncată: ci trebuie arsă în foc. Orice om curat poate să mănânce carne;

²⁰dar acela care, găsindu-se în stare de necurăţenie, va mânca din carnea jertfei de mulţumire, care este a Domnului, să fie nimicit din poporul său.

Lev 15.3;Gen 17.14;

²¹Şi cine se va atinge de ceva necurat, fie de vreo spurcăciune omenească, fie de un dobitoc necurat, fie de o altă spurcăciune, şi va mânca din carnea jertfei de mulţumire care este a Domnului, să fie nimicit din poporul său."

Lev Cap 12;Lev Cap 13;Lev cap 15;Lev 11.24-28;Ezec 4.14;Lev 7.20;

Să nu mănânce grăsimea şi sângele.

²²Domnul a vorbit lui Moise, şi a zis:

²³"Vorbeşte copiilor lui Israel, şi spune: "Să nu mâncaţi grăsime de bou, de miel sau de capră.

Lev 3.17;Lev 17.15;Deut 14.21;Ezec 4.14;Ezec 44.31;

²⁴Grăsimea unui dobitoc mort sau sfâşiat de fiară va putea să fie întrebuinţată la orice altceva, numai să n-o mâncaţi.

²⁵Căci cine va mânca din grăsimea dobitoacelor din care se aduc Domnului jertfe mistuite de foc, va fi nimicit din poporul său.

²⁶Să nu mâncaţi sânge, nici de pasăre, nici de vită, în toate locurile în care veţi locui.

Gen 9.4;Lev 3.17;Lev 17.10-14;

²⁷Cine va mânca vreun fel de sânge, va fi nimicit din poporul său!"

Darul de mulţumire.

²⁸Domnul a vorbit lui Moise, şi a zis:

²⁹"Vorbeşte copiilor lui Israel, şi spune-le: "Cine va aduce Domnului jertfa lui de mulţumire, să aducă Domnului darul lui, luat din jertfa lui de mulţumire.

Lev 3.1;

³⁰Să aducă cu mâinile lui ceea ce trebuie mistuit de foc înaintea Domnului; şi anume să aducă grăsimea cu pieptul, pieptul ca să-l legene într-o parte şi într-alta, ca dar legănat înaintea Domnului.

Lev 3.3-14;Ex 29.24-27;Lev 8.27;Lev 9.21;Num 6.20;

³¹Preotul să ardă grăsimea pe altar, iar pieptul să fie al lui Aaron şi al fiilor lui.

Lev 3.5-16;Lev 7.34;

³²Din jertfele voastre de mulţumire, să daţi preotului şi spata dreaptă, aducând-o ca dar luat prin ridicare.

Lev 7.34;Lev 9.21;Num 6.20;

³³Spata aceea dreaptă să fie partea aceluia dintre fiii lui Aaron, care va aduce sângele şi grăsimea jertfei de mulţumire.

³⁴Căci Eu iau din jertfele de mulţumire, aduse de copiii lui Israel, pieptul care va fi legănat într-o parte şi într-alta, ca dar legănat, şi spata, care va fi adusă ca dar luat prin ridicare, şi le dau preotului Aaron şi fiilor lui, printr-o lege veşnică, pe care o vor păzi totdeauna copiii lui Israel.

Ex 29.28;Lev 10.14-15;Num 18.18-19;Deut 18.3;

³⁵Acesta este dreptul, pe care li-l va da ungerea lui Aaron şi a fiilor lui asupra jertfelor mistuite de foc înaintea Domnului, din ziua când vor fi înfăţişaţi ca să fie în slujba Mea ca preoţi.

³⁶Iată ce porunceşte Domnul să le dea copiii lui Israel din ziua ungerii lor; aceasta va fi o lege veşnică printre urmaşii lor."

Ex 40.13-15;Lev 8.12-30;

³⁷Aceasta este legea arderii de tot, a darului de mâncare, a jertfei de ispăşire, a jertfei pentru vină, a închinării în slujba Domnului, şi a jertfei de mulţumire.

Lev 6.9;Lev 6.14;Lev Cap 25;Lev 7.1;Ex 29.1;Lev 6.20;Lev 7.11;

³⁸Domnul a dat-o lui Moise pe muntele Sinai, în ziua când a poruncit copiilor lui Israel să-şi aducă darurile înaintea Domnului, în pustia Sinai.

Lev 1.2;

Sfinţirea lui Aaron şi a fiilor lui.

8

¹Domnul a vorbit lui Moise, şi a zis:

²"Ia pe Aaron şi pe fiii lui împreună cu el, veşmintele, untdelemnul pentru ungere, viţelul pentru jertfa de ispăşire, cei doi berbeci şi coşul cu azimile,

Ex 29.1-3;Ex 28.2-4;Ex 30.24-25;

³şi cheamă toată adunarea la uşa cortului întâlnirii."

⁴Moise a făcut cum îi poruncise Domnul; şi adunarea s-a strâns la uşa cortului întâlnirii.

⁵Moise a zis adunării: "Iată ce a poruncit Domnul să se facă."

Ex 29.4;

⁶Moise a adus pe Aaron şi pe fiii lui, şi i-a spălat cu apă.

Ex 29.4;

⁷A pus tunica pe Aaron, l-a încins cu brâul, l-a îmbrăcat cu mantia, şi a pus pe el efodul, pe care l-a strâns cu brâul efodului cu care l-a îmbrăcat.

Ex 29.5;Ex 28.4;

⁸I-a pus pieptarul, şi a pus în pieptar Urim şi Tumim.

Ex 28.30;

⁹I-a pus mitra pe cap, iar pe partea dinainte a mitrei a aşezat placa de aur, cununa împărătească sfântă, cum poruncise lui Moise Domnul.

Ex 29.6;Ex 28.37;

¹⁰Moise a luat untdelemnul pentru ungere, a uns sfântul locaş şi toate lucrurile, care erau în el, şi le-a sfinţit.

Ex 36.26-29;

¹¹A stropit cu el altarul de şapte ori, şi a uns altarul şi toate uneltele lui, şi ligheanul cu piciorul lui, ca să le sfinţească.

¹²Din untdelemnul pentru ungere a turnat pe capul lui Aaron, şi l-a uns, ca să-l sfinţească.

Ex 29.7;Ex 30.30;Lev 21.10-12;Ps 123.2;

¹³Moise a adus şi pe fiii lui Aaron; i-a îmbrăcat cu tunicile, i-a încins cu brâurile, şi le-a legat scufiile, cum poruncise lui Moise Domnul.

Ex 29.8-9;

Viţelul ispăşitor şi arderea de tot.

¹⁴A apropiat apoi viţelul adus ca jertfă de ispăşire; şi Aaron şi fiii lui şi-au pus mâinile pe capul viţelului adus ca jertfă de ispăşire.

Ex 29.10;Ezec 43.19;Lev 4.4;

¹⁵Moise l-a junghiat, a luat sânge, şi a uns cu degetul coarnele altarului de jur împrejur, şi a curăţit altarul; celălalt sânge l-a turnat la picioarele altarului, şi l-a sfinţit astfel, făcând ispăşire pentru el.

Ex 29.12-36;Lev 4.7;Ezec 43.20-26;Evr 9.22;

¹⁶A luat apoi toată grăsimea care acoperă măruntaiele, prapurul ficatului, cei doi rărunchi cu grăsimea lor, şi le-a ars pe altar.

Ex 29.13;Lev 4.8;

¹⁷Iar cealaltă parte care a mai rămas din viţel şi anume: pielea, carnea şi balega, le-a ars în foc, afară din tabără, cum poruncise lui Moise Domnul.

Ex 29.14;Lev 4.11-12;

¹⁸A apropiat apoi berbecul pentru arderea de tot; şi Aaron şi fiii lui şi-au pus mâinile pe capul berbecului.

Ex 29.15;

¹⁹Moise l-a junghiat, şi a stropit sângele pe altar de jur împrejur.

²⁰A tăiat berbecul în bucăţi, şi a ars capul, bucăţile şi grăsimea.

²¹A spălat cu apă măruntaiele şi picioarele, şi a ars tot berbecul pe altar: aceasta a fost arderea de tot, o jertfă mistuită de foc, de un miros plăcut Domnului, cum poruncise lui Moise Domnul.

Ex 29.18;

Sfinţirea în slujba preoţiei.

²²A adus apoi celălalt berbec, adică berbecul pentru închinarea în slujba Domnului; şi Aaron şi fiii lui şi-au pus mâinile pe capul berbecului.

Ex 29.19-31;

²³Moise a junghiat berbecul, a luat din sângele lui, şi a pus pe marginea urechii drepte a lui Aaron, pe degetul cel mare al mâinii drepte şi pe degetul cel mare de la piciorul lui cel drept.

²⁴A adus pe fiii lui Aaron, a pus sânge pe marginea urechii lor drepte, pe degetul cel mare al mâinii drepte şi pe degetul cel mare de la piciorul lor cel drept, iar sângele rămas l-a stropit pe altar de jur împrejur.

²⁵A luat grăsimea, coada, toată grăsimea care acoperă măruntaiele, prapurul ficatului, cei doi rărunchi cu grăsimea lor, şi spata dreaptă;

Ex 29.22;

²⁶a luat de asemenea din coşul cu azimi, pus înaintea Domnului, o turtă fără aluat, o turtă de pâine făcută cu untdelemn şi o plăcintă, şi le-a pus pe grăsime şi pe spata dreaptă.

Ex 29.23;

²⁷Toate aceste lucruri le-a pus în mâinile lui Aaron şi în mâinile fiilor săi, şi le-a legănat într-o parte şi într-alta, ca dar legănat înaintea Domnului.

Ex 29.24;

²⁸Apoi Moise le-a luat din mâinile lor, şi le-a ars pe altar, deasupra arderii de tot; aceasta a fost jertfa de închinare în slujba Domnului, o jertfă mistuită de foc, de un miros plăcut Domnului.

Ex 29.25;

²⁹Moise a luat pieptul berbecului de închinare în slujba Domnului şi l-a legănat într-o parte şi într-alta ca dar legănat înaintea Domnului; aceasta a fost partea lui Moise, cum poruncise lui Moise Domnul.

Ex 29.26;

³⁰Moise a luat din untdelemnul pentru ungere şi din sângele de pe altar; a stropit cu el pe Aaron şi veşmintele lui, pe fiii lui Aaron şi veşmintele lor; şi a sfinţit astfel pe Aaron şi veşmintele lui, pe fiii lui Aaron şi veşmintele lor împreună cu el.

Ex 29.21;Ex 30.30;Num 3.3;

³¹Moise a zis lui Aaron şi fiilor lui: "Fierbeţi carnea la uşa cortului întâlnirii; acolo s-o mâncaţi, împreună cu pâinea care este în coş pentru jertfa de închinare în slujba Domnului, cum am poruncit, zicând: "Aaron şi fiii lui s-o mănânce."

Ex 29.31-32;

³²Iar partea care va mai rămâne din carne şi din pâine, s-o ardeţi în foc.

Ex 29.34;

³³Timp de şapte zile, să nu ieşiţi deloc din uşa cortului întâlnirii, până se vor împlini zilele pentru închinarea voastră în slujba Domnului; căci şapte zile se vor întrebuinţa pentru închinarea voastră în slujba Domnului.

Ex 29.30-35;Ezec 43.25-26;

³⁴Ce s-a făcut azi, Domnul a poruncit să se facă şi de acum încolo ca ispăşire pentru voi.

Evr 7.16;

³⁵Să rămâneţi dar şapte zile la uşa cortului întâlnirii, zi şi noapte, şi să păziţi poruncile Domnului, ca să nu muriţi; căci aşa mi s-a poruncit."

Num 3.7;Num 9.19;Deut 11.1;1Împ 2.3;

³⁶Aaron şi fiii lui au făcut toate cele poruncite de Domnul prin Moise.

Jertfele lui Aaron şi fiilor lui.

9

¹În ziua a opta, Moise a chemat pe Aaron şi pe fiii lui, şi pe bătrânii lui Israel.

Ezec 43.27;

²Şi a zis lui Aaron: "Ia un viţel pentru jertfa de ispăşire, şi un berbec pentru arderea de tot, amândoi fără cusur, şi adu-i înaintea Domnului.

Ex 29.1;Lev 4.3;Lev 8.14;Lev 8.18;

³Să vorbeşti copiilor lui Israel, şi să le spui: "Luaţi un ţap, pentru jertfa de ispăşire, un viţel şi un miel de un an şi fără cusur, pentru arderea de tot;

Lev 4.23;Ezra 6.17;Ezra 10.19;

⁴un taur şi un berbec, pentru jertfa de mulţumire, ca să-i jertfiţi înaintea Domnului, şi un dar de mâncare, frământat cu untdelemn. Căci azi vi se va arăta Domnul."

Lev 2.4;Lev 9.6-23;Ex 29.43;

⁵Ei au adus înaintea cortului întâlnirii tot ce poruncise Moise; şi toată adunarea s-a apropiat, şi a stat înaintea Domnului.

⁶Moise a zis: "Să faceţi ce a poruncit Domnul; şi vi se va arăta slava Domnului."

Lev 9.23;Ex 24.16;

⁷Moise a zis lui Aaron: "Apropie-te de altar; adu-ţi jertfa ta de ispăşire şi arderea ta de tot, şi fă ispăşire pentru tine şi pentru popor; adu şi jertfa poporului şi fă ispăşire pentru el, cum a poruncit Domnul."

Lev 4.3;1Sam 3.14;Evr 5.3;Evr 7.27;Evr 9.7;Lev 4.16-20;Evr 5.1;

⁸Aaron s-a apropiat de altar, şi a junghiat viţelul pentru jertfa lui de ispăşire.

⁹Fiii lui Aaron i-au adus sângele la el; el şi-a muiat degetul în sânge, a uns coarnele altarului, iar celălalt sânge l-a turnat la picioarele altarului.

Lev 8.15;Lev 4.7;

¹⁰A ars pe altar grăsimea, rărunchii, şi prapurul ficatului de la viţelul pentru jertfa de ispăşire, cum poruncise lui Moise Domnul.

Lev 8.16;Lev 4.8;

¹¹Iar carnea şi pielea le-a ars în foc afară din tabără.

Lev 4.11;Lev 8.17;

¹²A junghiat apoi arderea de tot. Fiii lui Aaron i-au adus sângele la el, şi el l-a stropit pe altar de jur împrejur.

Lev 1.5;Lev 8.19;

¹³I-au adus şi arderea de tot tăiată în bucăţi, cu cap cu tot, şi le-a ars pe altar.

Lev 8.20;

¹⁴A spălat măruntaiele şi picioarele, şi le-a ars pe altar, deasupra arderii de tot.

Lev 8.21;

¹⁵În urmă, a adus jertfa pentru popor. A luat ţapul pentru jertfa de ispăşire a poporului, l-a junghiat, şi l-a adus jertfă de ispăşire, ca şi pe cea dintâi jertfă.

Lev 9.3;Isa 53.10;Evr 2.17;Evr 5.3;

¹⁶A adus apoi arderea de tot, şi a jertfit-o, după rânduielile aşezate.

Lev 1.3-10;

¹⁷A adus şi jertfa de mâncare, a umplut un pumn din ea, şi a ars-o pe altar, afară de arderea de tot de dimineaţă.

Lev 9.4;Lev 2.1-2;Ex 29.38;

¹⁸A junghiat apoi taurul şi berbecul, ca jertfă de mulţumire pentru popor. Fiii lui Aaron au adus sângele la el, şi el a stropit pe altar de jur împrejur.

Lev 3.1;

¹⁹I-au adus apoi grăsimea taurului şi a berbecului, coada, grăsimea care acoperă măruntaiele, rărunchii, şi prapurul ficatului;

²⁰au pus grăsimile acestea deasupra piepturilor, şi el a ars grăsimile pe altar.

Lev 3.5-16;

²¹Aaron a legănat într-o parte şi într-alta, ca dar legănat înaintea Domnului, piepturile şi spata dreaptă, cum poruncise lui Moise Domnul.

Ex 29.24-26;Lev 7.30-34;

Foc din cer.

²²Aaron şi-a ridicat mâinile spre popor, şi l-a binecuvântat. Apoi, după ce a adus jertfa de ispăşire, arderea de tot şi jertfa de mulţumire, s-a pogorât.

Num 6.23;Deut 21.5;Luc 24.50;

²³Moise şi Aaron au intrat în cortul întâlnirii. Când au ieşit din el, au binecuvântat poporul. Şi slava Domnului s-a arătat întregului popor.

Lev 9.6;Num 14.10;Num 16.19-42;

²⁴Un foc a ieşit dinaintea Domnului, şi a mistuit pe altar arderea de tot şi grăsimile. Tot poporul a văzut lucrul acesta; au scos strigăte de bucurie, şi s-au aruncat cu faţa la pământ.

Gen 4.4;Jud 6.21;1Împ 18.38;2Cron 7.1;Ps 20.3;1Împ 18.39;2Cron 7.3;Ezra 3.11;

Doi fii ai lui Aaron arşi.

10

¹Fiii lui Aaron, Nadab şi Abihu, şi-au luat fiecare cădelniţa, au pus foc în ea, şi au pus tămâie pe foc; şi au adus astfel înaintea Domnului foc străin, lucru pe care El nu li-l poruncise.

Lev 16.1;Lev 22.9;Num 3.3-4;Num 26.61;1Cron 24.2;Lev 16.12;Num 16.18;Ex 30.9;

²Atunci a ieşit un foc dinaintea Domnului, i-a mistuit şi au murit înaintea Domnului.

Lev 9.24;Num 16.35;2Sam 6.7;

³Moise a zis lui Aaron: "Aceasta este ce a spus Domnul, când a zis: "Voi fi sfinţit de cei ce se apropie de Mine, şi voi fi proslăvit în faţa întregului popor." Aaron a tăcut.

Ex 19.22;Ex 29.43;Lev 21.6-21;Isa 52.11;Ezec 20.41;Ezec 42.13;Isa 49.3;Ezec 28.22;Ioan 13.31-32;Ioan 14.13;2Tes 1.10;Ps 39.9;

⁴Şi Moise a chemat pe Mişael şi Elţafan, fiii lui Uziel, unchiul lui Aaron, şi le-a zis: "Apropiaţi-vă, scoateţi pe fraţii voştri din sfântul locaş, şi duceţi-i afară din tabără."

Ex 6.18-22;Num 3.19-30;Luc 7.12;Fapt 5.6-10;Fapt 8.2;

⁵Ei s-au apropiat, şi i-au scos afară din tabără, îmbrăcaţi în tunicile lor, cum zisese Moise.

⁶Moise a zis lui Aaron, lui Eleazar şi lui Itamar, fiii lui Aaron: "Să nu vă descoperiţi capetele, şi să nu vă rupeţi hainele, ca nu cumva să muriţi, şi să Se mânie Domnul împotriva întregii adunări. Lăsaţi pe fraţii voştri, pe toată casa lui Israel, să plângă arderea care a venit de la Domnul.

Ex 33.5;Lev 13.45;Lev 21.1-10;Num 6.6-7;Deut 33.9;Ezec 24.16-17;Num 16.22-46;Ios 7.1;Ios 22.18-20;2Sam 24.1;

⁷Voi să nu ieşiţi din uşa cortului întâlnirii, ca să nu muriţi; căci untdelemnul ungerii Domnului este peste voi." Ei au făcut cum zisese Moise.

Lev 21.12;Ex 28.41;Lev 8.30;

Părţile cuvenite lui Aaron şi fiilor lui.

⁸Domnul a vorbit lui Aaron, şi a zis:

⁹"Tu şi fiii tăi împreună cu tine, să nu beţi vin, nici băutură ameţitoare, când veţi intra în cortul întâlnirii, ca să nu muriţi: aceasta va fi o lege veşnică printre urmaşii voştri,

Ezec 44.21;Luc 1.15;1Tim 3.3;Tit 1.7;

¹⁰ca să puteţi deosebi ce este sfânt de ce nu este sfânt, ce este necurat de ce nu este curat,

Lev 11.47;Lev 20.25;Ier 15.19;Ezec 22.26;Ezec 44.23;

¹¹şi să puteţi învăţa pe copiii lui Israel toate legile, pe care li le-a dat Domnul prin Moise."

Deut 24.8;Neem 8.2-13;Ier 18.18;Mal 2.7;

¹²Moise a zis lui Aaron, lui Eleazar şi lui Itamar, cei doi fii care mai rămăseseră lui Aaron: "Luaţi partea din darul de mâncare rămasă din jertfele mistuite de foc înaintea Domnului, şi mâncaţi-o fără aluat lângă altar: căci este un lucru prea sfânt.

Ex 29.2;Lev 6.16;Num 18.9-10;Lev 21.22;

¹³S-o mâncaţi într-un loc sfânt; acesta este dreptul tău şi dreptul fiilor tăi, ca parte din darurile de mâncare mistuite de foc înaintea Domnului; căci aşa mi-a fost poruncit.

Lev 2.3;Lev 6.16;

¹⁴Să mâncaţi de asemenea într-un loc curat, tu, fiii tăi şi fiicele tale împreună cu tine, pieptul care a fost legănat într-o parte şi alta, şi spata care a fost adusă ca jertfă prin ridicare; căci ele vă sunt date, ca un drept cuvenit ţie şi ca un drept cuvenit fiilor tăi, din jertfele de mulţumire ale copiilor lui Israel.

Ex 29.24-27;Lev 7.31-34;Num 18.11;

¹⁵Împreună cu grăsimile rânduite să fie mistuite de foc, ei vor aduce spata adusă ca jertfă prin ridicare, şi pieptul care se leagănă într-o parte şi alta înaintea Domnului; ele vor fi ale tale şi ale fiilor tăi împreună cu tine, printr-o lege veşnică, aşa cum a poruncit Domnul."

Lev 7.29-34;

¹⁶Moise a căutat ţapul adus ca jertfă de ispăşire; şi iată că fusese ars. Atunci s-a mâniat pe Eleazar şi Itamar, fiii care mai rămăseseră lui Aaron, şi a zis:

Lev 9.3-15;

¹⁷"Pentru ce n-aţi mâncat jertfa de ispăşire într-un loc sfânt? Ea este un lucru prea sfânt; şi Domnul v-a dat-o, ca să purtaţi nelegiuirea adunării, şi să faceţi ispăşire pentru ea înaintea Domnului.

Lev 6.26-29;

¹⁸Iată că sângele jertfei n-a fost dus înăuntrul sfântului locaş; trebuia s-o mâncaţi în sfântul locaş, cum am poruncit."

Lev 6.30;Lev 6.26;

¹⁹Aaron a răspuns lui Moise: "Iată, ei şi-au adus azi jertfa de ispăşire şi arderea lor de tot înaintea Domnului; şi, după cele ce mi s-au întâmplat, dacă aş fi mâncat azi jertfa de ispăşire, ar fi fost bine oare înaintea Domnului?"

Lev 9.8-12;Ier 6.20;Ier 14.12;Osea 9.4;Mal 1.10-13;

²⁰Moise a auzit şi a fost mulţumit cu aceste cuvinte.

Dobitoacele curate şi necurate.

11

¹Domnul a vorbit lui Moise şi lui Aaron, şi le-a zis:

²"Vorbiţi copiilor lui Israel, şi spuneţi-le: "Iată dobitoacele pe care le veţi mânca dintre toate dobitoacele de pe pământ.

Deut 14.4;Fapt 10.12-14;

³Să mâncaţi orice dobitoc care are unghia despicată, copita despărţită şi rumegă.

⁴Dar să nu mâncaţi din cele ce rumegă numai, sau care au numai unghia despicată. Astfel, să nu mâncaţi cămila, care rumegă, dar n-are unghia despicată: s-o priviţi ca necurată.

⁵Să nu mâncaţi iepurele de casă, care rumegă, dar n-are unghia despicată: să-l priviţi ca necurat.

⁶Să nu mâncaţi iepurele, care rumegă, dar n-are unghia despicată: să-l priviţi ca necurat.

⁷Să nu mâncaţi porcul, care are unghia despicată şi copita despărţită, dar nu rumegă; să-l priviţi ca necurat.

Isa 65.4;Isa 66.3-17;

⁸Să nu mâncaţi din carnea lor, şi să nu vă atingeţi de trupurile lor moarte: să le priviţi ca necurate.

Isa 52.11;Mat 15.11-20;Marc 7.2-18;Fapt 10.14-15;Fapt 15.29;Rom 14.14-17;1Cor 8.8;Col 2.16-21;Evr 9.10;

⁹Iată vieţuitoarele, pe care să le mâncaţi dintre toate cele ce sunt în ape. Să mâncaţi din toate cele ce au aripi (înotătoare) şi solzi, şi care sunt în ape, fie în mări, fie în râuri.

Deut 14.9;

¹⁰Dar să priviţi ca o urâciune pe toate cele ce n-au aripi şi solzi, din tot ce mişună în ape şi tot ce trăieşte în ape, fie în mări, fie în râuri.

Lev 7.18;Deut 14.3;

¹¹Să le priviţi ca o urâciune, să nu mâncaţi din carnea lor, şi trupurile lor moarte să le priviţi ca o urâciune.

¹²Să priviţi ca o urâciune pe toate cele care n-au aripi şi solzi în ape.

¹³Iată dintre păsări, cele pe care le veţi privi ca o urâciune, şi din care să nu mâncaţi: vulturul, gripsorul şi vulturul de mare;

Deut 14.12;

¹⁴şorecarul, şoimul şi tot ce este din neamul lui;

¹⁵corbul şi toate soiurile lui;

¹⁶struţul, bufniţa, pescărelul, coroiul şi tot ce ţine de neamul lui;

¹⁷huhurezul, heretele şi cocostârcul;

¹⁸lebăda, pelicanul şi corbul de mare;

¹⁹barza, bâtlanul, şi ce este din neamul lui, pupăza şi liliacul.

²⁰Să priviţi ca o urâciune orice târâtoare care zboară şi umblă pe patru picioare.

²¹Dar, dintre toate târâtoarele care zboară şi umblă pe patru picioare, să mâncaţi pe cele ce au fluierul picioarelor dinapoi mai lung, ca să poată sări pe pământ.

²²Iată pe care să le mâncaţi: lăcusta, lăcusta solam, lăcusta hargol şi lăcusta hagab, după soiurile lor.

Mat 3.4;Marc 1.6;

²³Pe toate celelalte târâtoare care zboară şi care au patru picioare să le priviţi ca o urâciune.

²⁴Ele vă vor face necuraţi: oricine se va atinge de trupurile lor moarte, va fi necurat până seara,

²⁵şi oricine va purta trupurile lor moarte, să-şi spele hainele, şi va fi necurat până seara.

Lev 14.8;Lev 15.5;Num 19.10-22;Num 31.24;

²⁶Să priviţi ca necurat orice dobitoc cu unghia despicată, dar care n-are copita despărţită şi nu rumegă: oricine se va atinge de el va fi necurat.

²⁷Să priviţi ca necurate toate acele dobitoace cu patru picioare, care umblă pe labele lor: oricine se va atinge de trupurile lor moarte, va fi necurat până seara;

²⁸şi oricine le va purta trupurile moarte, îşi va spăla hainele şi va fi necurat până seara. Să le priviţi ca necurate.

²⁹Iată, din vietăţile care se târăsc pe pământ, cele pe care le veţi privi ca necurate: cârtiţa, şoarecele şi şopârla, după soiurile lor;

Isa 66.17;

³⁰ariciul, broasca, broasca ţestoasă, melcul şi cameleonul.

³¹Să le priviţi ca necurate dintre toate târâtoarele: oricine se va atinge de ele moarte, va fi necurat până seara.

³²Orice lucru pe care va cădea ceva din trupurile lor moarte, va fi necurat, fie vas de lemn, fie haină, fie piele, fie sac, fie orice alt lucru care se întrebuinţează la ceva; să fie pus în apă, şi va rămâne necurat până seara; după aceea va fi curat.

Lev 15.12;

³³Tot ce se va găsi într-un vas de pământ în care va cădea ceva din aceste trupuri moarte, va fi necurat, şi veţi sparge vasul.

Lev 6.28;Lev 15.12;

³⁴Orice lucru de mâncare, pe care va cădea ceva din apa aceasta, va fi necurat; şi orice băutură care se întrebuinţează la băut, oricare ar fi vasul în care se va găsi, va fi necurată.

³⁵Orice lucru, pe care va cădea ceva din trupurile lor moarte, va fi necurat; cuptorul şi vatra să se dărâme: vor fi necurate, şi le veţi privi ca necurate.

³⁶Numai izvoarele şi fântânile, care alcătuiesc grămezi de ape, vor rămâne curate; dar cine se va atinge de trupurile lor moarte, va fi necurat.

³⁷Dacă se întâmplă să cadă ceva din trupurile lor moarte pe o sămânţă care trebuie semănată, ea va rămâne curată.

³⁸Dar dacă se pusese apă pe sămânţă, şi cade pe ea ceva din trupurile lor moarte, va fi necurată.

³⁹Dacă moare una din vitele care vă slujesc ca hrană, cine se va atinge de trupul ei mort, va fi necurat până seara;

⁴⁰cine va mânca din trupul ei mort, îşi va spăla hainele şi va fi necurat până seara; şi cine va purta trupul ei mort, îşi va spăla hainele şi va fi necurat până seara.

Lev 17.15;Lev 22.8;Deut 14.21;Ezec 4.14;Ezec 44.31;

⁴¹Pe orice târâtoare care se târăşte pe pământ, s-o priviţi ca necurată; să nu se mănânce.

⁴²Din toate târâtoarele care se târăsc pe pământ, din toate cele ce se târăsc pe pântece, să nu mâncaţi; nici din toate cele ce umblă pe patru picioare sau pe un mare număr de picioare; ci să le priviţi ca o urâciune.

⁴³Să nu vă faceţi urâcioşi prin toate aceste târâtoare care se târăsc; să nu vă faceţi necuraţi prin ele, să nu vă spurcaţi prin ele.

Lev 20.25;

⁴⁴Căci Eu sunt Domnul, Dumnezeul vostru; voi să vă sfinţiţi, şi fiţi sfinţi, căci Eu sunt sfânt; să nu vă faceţi necuraţi prin toate aceste târâtoare care se târăsc pe pământ.

Ex 19.6;Lev 19.2;Lev 20.7-26;1Tes 4.7;1Pet 1.15-16;

⁴⁵Căci Eu sunt Domnul, care v-am scos din ţara Egiptului, ca să fiu Dumnezeul vostru, şi să fiţi sfinţi; căci Eu sunt sfânt.

Ex 6.7;Lev 11.44;

⁴⁶Aceasta este legea privitoare la dobitoacele, păsările, toate vieţuitoarele care se mişcă în ape, şi toate vietăţile care se târăsc pe pământ,

⁴⁷ca să faceţi deosebire între ce este necurat şi ce este curat, între dobitocul care se mănâncă şi dobitocul care nu se mănâncă."

Lev 10.10;

Curăţirea femeilor după naştere.

12

¹Domnul a vorbit lui Moise, şi a zis:

²"Vorbeşte copiilor lui Israel, şi spune-le: "Când o femeie va rămâne însărcinată, şi va naşte un copil de parte bărbătească, să fie necurată şapte zile; să fie necurată ca în vremea sorocului ei.

Lev 15.19;Luc 2.22;Lev 15.19;

³În ziua a opta, copilul să fie tăiat împrejur.

Gen 17.12;Luc 1.59;Luc 2.21;Ioan 7.22-23;

⁴Femeia să mai rămână încă treizeci şi trei de zile, ca să se cureţe de sângele ei; să nu se atingă de nici un lucru sfânt, şi să nu se ducă la sfântul locaş, până nu se vor împlini zilele curăţirii ei.

⁵Dacă naşte o fată, să fie necurată două săptămâni, ca pe vremea când i-a venit sorocul; şi să rămână şaizeci şi şase de zile ca să se curăţească de sângele ei.

⁶Când se vor împlini zilele curăţirii ei, pentru un fiu sau pentru o fiică, să aducă preotului, la uşa cortului întâlnirii, un miel de un an pentru arderea de tot, şi un pui de porumbel sau o turturea pentru jertfa de ispăşire.

Luc 2.22;

⁷Preotul să le jertfească înaintea Domnului, şi să facă ispăşire pentru ea; şi astfel, ea va fi curăţită de curgerea sângelui ei. Aceasta este legea pentru femeia care naşte un băiat sau o fată.

⁸Dacă nu poate să aducă un miel, să ia două turturele sau doi pui de porumbel, unul pentru arderea de tot, altul pentru jertfa de ispăşire. Preotul să facă ispăşire pentru ea, şi va fi curată."

Lev 5.7;Luc 2.24;Lev 4.26;

Lepra de oameni.

13

¹Domnul a vorbit lui Moise şi lui Aaron, şi a zis:

²"Când un om va avea pe pielea trupului o umflătură, o pecingine, sau o pată albă, care va semăna cu o rană de lepră pe pielea trupului lui, trebuie adus la preotul Aaron, sau la unul din fiii lui, care sunt preoţi.

Deut 28.27;Deut 17.8-9;Deut 24.8;Luc 17.14;

³Preotul să cerceteze rana de pe pielea trupului. Dacă părul din rană s-a făcut alb, şi dacă rana se arată mai adâncă decât pielea trupului, este o rană de lepră: preotul care va face cercetarea, să declare pe omul acela necurat.

⁴Dacă pe pielea trupului va fi o pată albă, care nu se arată mai adâncă decât pielea, şi dacă părul nu s-a făcut alb, preotul să închidă şapte zile pe cel cu rana.

⁵A şaptea zi preotul să-l cerceteze iarăşi. Dacă i se pare că rana a stat pe loc şi nu s-a întins pe piele, preotul să-l închidă a doua oară încă şapte zile.

⁶Preotul să-l cerceteze a doua oară în ziua a şaptea. Dacă rana a mai scăzut şi nu s-a întins pe piele, preotul va spune că omul acesta este curat: este o pecingine; el să-şi spele hainele, şi va fi curat.

Lev 11.25;Lev 14.8;

⁷Dar dacă pecinginea s-a întins pe piele, după ce s-a arătat el preotului şi după ce acesta l-a declarat curat, să se mai supună încă odată cercetării preotului.

⁸Preotul îl va cerceta. Dacă pecinginea s-a întins pe piele, preotul îl va declara necurat: este lepră.

⁹Când se va arăta o rană de lepră pe un om, să-l aducă la preot.

¹⁰Preotul să-l cerceteze. Şi dacă are pe piele o umflătură albă, dacă umflătura aceasta a făcut ca părul să albească, şi în umflătură este şi o urmă de carne vie,

Num 12.10-12;2Împ 5.27;2Cron 26.20;

¹¹atunci pe pielea trupului omului acestuia este o lepră învechită: preotul să-l declare necurat; să nu-l închidă, căci este necurat.

¹²Dacă lepra va face o spuzeală pe piele, şi va acoperi toată pielea celui cu rana, din cap până în picioare, pretutindeni pe unde-şi va arunca preotul privirile,

¹³preotul să-l cerceteze; şi dacă va vedea că lepra a acoperit tot trupul, să declare curat pe cel cu rana: fiindcă s-a făcut toată albă, el este curat.

¹⁴Dar în ziua când se va vedea în el carne vie, va fi necurat;

¹⁵când preotul va vedea carnea vie, să-l declare necurat: carnea vie este necurată, este lepră.

¹⁶Dacă se schimbă carnea vie şi se face albă, să se ducă la preot;

¹⁷preotul să-l cerceteze, şi dacă rana s-a făcut albă, preotul să declare curat pe cel cu rana: el este curat.

¹⁸Când un om va avea pe pielea trupului său o bubă care a fost tămăduită,

Ex 9.9;

¹⁹şi pe locul unde era buba se va arăta o umflătură albă sau o pată de un alb roşiatic, omul acela să se arate preotului.

²⁰Preotul să-l cerceteze. Dacă pata pare mai adâncă decât pielea, şi dacă părul s-a făcut alb, preotul să-l declare necurat: este o rană de lepră, care a dat în bubă.

²¹Dacă preotul vede că nu este păr alb în pată, că ea nu este mai adâncă decât pielea, şi că a mai scăzut, să închidă pe omul acela şapte zile.

²²Dacă s-a întins pata pe piele, preotul să-l declare necurat: este o rană de lepră.

²³Dar dacă pata a rămas pe loc şi nu s-a întins, este semnul rănii uscate unde a fost buba; preotul să-l declare curat.

²⁴Când un om va avea pe pielea trupului o arsură pricinuită de foc, şi se va arăta pe urma arsurii o pată albă sau de un alb roşiatic,

²⁵preotul să-l cerceteze. Dacă părul din pată s-a făcut alb, şi ea pare mai adâncă decât pielea, este lepră, care a dat în arsură; preotul să declare pe omul acela necurat: este o rană de lepră.

²⁶Dacă preotul vede că nu este păr alb în pată, că ea nu este mai adâncă decât pielea, şi că a mai scăzut, să închidă pe omul acela şapte zile.

²⁷Preotul să-l cerceteze a şaptea zi. Şi dacă pata s-a întins pe piele, preotul să-l declare necurat: este o rană de lepră.

²⁸Dar dacă pata a rămas pe loc, nu s-a întins pe piele, şi a mai scăzut, este o rană pricinuită de umflătura arsurii; preotul să-l declare curat, căci este semnul rănii vindecate a arsurii.

²⁹Când un bărbat sau o femeie va avea o rană pe cap sau la barbă,

³⁰preotul să cerceteze rana. Dacă pare mai adâncă decât pielea şi are păr gălbui şi subţire, preotul să declare pe omul acela necurat: este râie de cap, este lepră de cap sau de barbă.

³¹Dacă preotul vede că rana râiei nu pare mai adâncă decât pielea, şi n-are păr negru, să închidă şapte zile pe cel cu rana de râie la cap.

³²Preotul să cerceteze rana a şaptea zi. Dacă râia nu s-a întins, dacă n-are păr gălbui, şi dacă nu pare mai adâncă decât pielea,

³³cel cu râia la cap să se radă, dar să nu radă locul unde este râia; şi preotul să-l închidă a doua oară şapte zile.

³⁴Preotul să cerceteze râia a şaptea zi. Dacă râia nu s-a întins pe piele, şi nu pare mai adâncă decât pielea, preotul să-l declare curat; el să-şi spele hainele, şi va fi curat.

³⁵Dar dacă râia s-a întins pe piele, după ce a fost declarat curat,

³⁶preotul să-l cerceteze. Şi dacă râia s-a întins pe piele, preotul n-are să mai caute să vadă dacă are păr gălbui: este necurat.

³⁷Dacă i se pare că râia a stat pe loc, şi că din ea a crescut păr negru, râia este vindecată: este curat, şi preotul să-l declare curat.

³⁸Când un bărbat sau o femeie va avea pete pe pielea trupului, şi anume pete albe,

³⁹preotul să-l cerceteze. Dacă pe pielea trupului lui sunt pete de un alb gălbui, acestea nu sunt decât nişte pete care au făcut spuzeală pe piele: este curat.

⁴⁰Când unui om îi va cădea părul de pe cap, este pleşuv: este curat.

⁴¹Dacă i-a căzut părul de pe cap numai în partea dinainte, este pleşuv în partea dinainte: este curat.

⁴²Dar dacă în partea pleşuvă dinainte sau dinapoi este o rană de un alb roşiatic, este lepră, care a făcut spuzeală în partea pleşuvă dinainte sau dinapoi.

⁴³Preotul să-l cerceteze. Dacă în partea pleşuvă dinapoi sau dinainte este o umflătură de rană de un alb roşiatic, asemănătoare cu lepra de pe pielea trupului,

⁴⁴este lepros, este necurat: preotul să-l declare necurat; rana lui este pe cap.

⁴⁵Leprosul, atins de această rană, să-şi poarte hainele sfâşiate, şi să umble cu capul gol; să-şi acopere barba, şi să strige: "Necurat! Necurat!"

Ezec 24.17-22;Mic 3.7;Plân 4.15;

⁴⁶Câtă vreme va avea rana, va fi necurat: este necurat. Să locuiască singur; locuinţa lui să fie afară din tabără.

Num 5.2;Num 12.14;2Împ 7.3;2Împ 15.5;2Cron 26.21;Luc 17.12;

Semnele leprei de pe haine.

⁴⁷Când se va arăta o rană de lepră pe o haină, fie haină de lână, fie haină de in,

⁴⁸în urzeală sau în bătătură de in sau de lână, pe o piele sau pe vreun lucru de piele,

⁴⁹şi rana va fi verzuie sau roşiatică pe haină sau pe piele, în urzeală sau în bătătură, sau pe vreun lucru de piele, este o rană de lepră, şi trebuie arătată preotului.

⁵⁰Preotul să cerceteze rana, şi să închidă şapte zile lucrul cu rana.

⁵¹Să cerceteze a şaptea zi rana. Dacă rana s-a întins pe haină, în urzeală sau în bătătură, pe piele sau pe lucrul acela de piele, este o rană de lepră învechită: lucrul acela este necurat.

Lev 14.44;

⁵²Să ardă haina, urzeala sau bătătura de lână sau de in, sau lucrul de piele pe care se găseşte rana, căci este o lepră învechită: să fie ars în foc.

⁵³Dar dacă preotul vede că rana nu s-a întins pe haină, pe urzeală sau pe bătătură, sau pe lucrul acela de piele,

⁵⁴să poruncească să se spele partea atinsă de rană, şi să-l închidă a doua oară şapte zile.

⁵⁵Preotul să cerceteze rana, după ce se va spăla. Şi dacă rana nu şi-a schimbat înfăţişarea şi nu s-a întins, lucrul acela este necurat: să fie ars în foc, căci o parte din faţă sau din dos a fost roasă.

⁵⁶Dacă preotul vede că rana a mai scăzut, după ce a fost spălată, s-o rupă din haină sau din piele, din urzeală sau din bătătură.

⁵⁷Şi dacă se mai iveşte pe haină, în urzeală sau în bătătură, sau pe lucrul de piele, înseamnă că este o spuzeală de lepră: lucrul atins de rană să fie ars în foc.

⁵⁸Haina, urzeala sau bătătura, sau vreun lucru de piele, care a fost spălat, şi unde a pierit rana, să se mai spele a doua oară, şi va fi curat.

⁵⁹Aceasta este legea privitoare la rana leprei, când loveşte hainele de lână sau de in, urzeala sau bătătura, sau un lucru oarecare de piele, şi după care vor fi declarate curate sau necurate."

Curăţirea leprei de pe om.

14

¹Domnul a vorbit lui Moise, şi a zis:

²"Iată care va fi legea cu privire la cel lepros, în ziua curăţirii lui. Să-l aducă înaintea preotului.

Mat 8.2-4;Marc 1.40-44;Luc 5.12-14;Luc 17.14;

³Preotul să iasă afară din tabără, şi să cerceteze pe cel lepros. Dacă leprosul este tămăduit de rana leprei,

⁴preotul să poruncească să se ia, pentru cel ce trebuie curăţit, două păsări vii şi curate, lemn de cedru, cârmâz şi isop.

Num 19.6;Evr 9.19;Ps 51.7;

⁵Preotul să poruncească să se junghie una din aceste păsări într-un vas de pământ, în apă curgătoare.

⁶Să ia pasărea cea vie, lemnul de cedru, cârmâzul şi isopul, şi să le înmoaie, împreună cu pasărea cea vie, în sângele păsării junghiate în apa curgătoare.

⁷Să stropească de şapte ori pe cel ce trebuie curăţit de lepră. Apoi să-l declare curat, şi să dea drumul păsării celei vii pe câmp.

Evr 9.13;2Împ 5.10-14;

⁸Cel ce se curăţă, trebuie să-şi spele hainele, să-şi radă tot părul, şi să se scalde în apă; şi va fi curat. În urmă va putea să intre în tabără, dar să rămână şapte zile afară din cort.

Lev 13.6;Lev 11.25;Num 12.15;

⁹În ziua a şaptea, să-şi radă tot părul, capul, barba şi sprâncenele: tot părul să şi-l radă; să-şi spele hainele şi să-şi scalde trupul în apă, şi va fi curat.

¹⁰A opta zi, să ia doi miei fără cusur, şi o oaie de un an fără cusur, trei zecimi dintr-o efă de floarea făinii, ca dar de mâncare frământat cu untdelemn, şi un log (pahar) de untdelemn.

Mat 8.4;Marc 1.44;Luc 5.14;Lev 2.1;Num 15.4-15;

¹¹Preotul care face curăţirea să aducă înaintea Domnului pe omul care se curăţă şi toate lucrurile acestea, la uşa cortului întâlnirii.

¹²Preotul să ia unul din miei, şi să-l aducă jertfă pentru vină, împreună cu logul de untdelemn; să le legene într-o parte şi într-alta înaintea Domnului, ca dar legănat.

Lev 5.2-18;Lev 6.6-7;Ex 29.24;

¹³Să junghie mielul în locul unde se junghie jertfele de ispăşire şi arderile de tot, adică în locul sfânt; căci, la jertfa pentru vină, ca şi la jertfa de ispăşire, dobitocul pentru jertfă va fi al preotului: el este un lucru prea sfânt.

Ex 29.11;Lev 1.5-11;Lev 4.4-24;Lev 7.7;Lev 2.3;Lev 7.6;Lev 21.22;

¹⁴Preotul să ia din sângele jertfei de ispăşire; să pună pe marginea urechii drepte a celui ce se curăţă, pe degetul cel mare de la mâna dreaptă a lui, şi pe degetul cel mare de la piciorul drept.

Ex 29.20;Lev 8.23;

¹⁵Preotul să ia untdelemn din log, şi să toarne în palma mâinii stângi.

¹⁶Preotul să-şi înmoaie degetul mâinii drepte în untdelemnul din palma mâinii stângi, şi să stropească din untdelemn de şapte ori cu degetul înaintea Domnului.

¹⁷Din untdelemnul care-i mai rămâne în mână, preotul să pună pe (moalele) marginea urechii drepte a celui ce se curăţă, pe degetul cel mare al mâinii drepte şi pe degetul cel mare al piciorului drept, deasupra sângelui de la jertfa pentru vină.

¹⁸Iar untdelemnul care-i mai rămâne în mână, preotul să-l pună pe capul celui ce se curăţă; şi preotul să facă ispăşire pentru el înaintea Domnului.

Lev 4.26;

¹⁹Apoi preotul să aducă jertfa de ispăşire; şi să facă ispăşire pentru cel ce se curăţă de întinăciunea lui. În urmă să junghie arderea de tot.

Lev 5.1;Lev 12.7;

²⁰Preotul să aducă pe altar arderea de tot şi darul de mâncare; şi să facă ispăşire pentru omul acesta, şi va fi curat.

²¹Dacă este sărac şi nu poate să aducă toate aceste lucruri, atunci să ia un singur miel, care să fie adus ca jertfă pentru vină, după ce a fost legănat într-o parte şi într-alta, ca dar legănat, şi să facă ispăşire pentru el. Să ia o zecime din floarea făinii, frământată cu untdelemn, pentru darul de mâncare, şi un log de untdelemn.

Lev 5.7;Lev 12.8;

²²Să ia şi două turturele sau doi pui de porumbel, după mijloacele lui, unul ca jertfă de ispăşire, celălalt ca ardere de tot.

Lev 12.8;Lev 15.14-15;

²³În ziua a opta, să aducă pentru curăţirea lui toate aceste lucruri la preot, la uşa cortului întâlnirii, înaintea Domnului.

Lev 14.10-11;

²⁴Preotul să ia mielul pentru jertfa de vină, şi logul cu untdelemn; şi să le legene într-o parte şi într-alta, ca dar legănat, înaintea Domnului.

Lev 14.12;

²⁵Să junghie mielul jertfei pentru vină. Preotul să ia din sângele jertfei pentru vină; să pună pe marginea urechii drepte a celui ce se curăţă, pe degetul cel mare al mâinii drepte şi pe degetul cel mare al piciorului drept.

Lev 14.14;

²⁶Preotul să toarne untdelemn în palma mâinii stângi.

²⁷Preotul să stropească de şapte ori cu degetul de la mâna dreaptă înaintea Domnului din untdelemnul care este în mâna stângă a lui.

²⁸Iar din untdelemnul din mâna lui, preotul să pună pe marginea urechii drepte a celui ce se curăţă, pe degetul cel mare al mâinii drepte, şi pe degetul cel mare al piciorului drept, în locul unde a pus din sângele jertfei pentru vină.

²⁹Ce mai rămâne din untdelemn în mână, preotul să-l pună pe capul celui ce se curăţă, ca să facă ispăşire pentru el înaintea Domnului.

³⁰Apoi să aducă una din turturele sau un pui de porumbel, cum va putea,

Lev 14.22;Lev 15.15;

³¹unul ca jertfă de ispăşire, şi altul ca ardere de tot, împreună cu darul de mâncare; şi preotul să facă ispăşire înaintea Domnului pentru cel ce se curăţă.

³²Aceasta este legea pentru curăţirea celui ce are o rană de lepră, şi nu poate să aducă tot ce este rânduit pentru curăţirea lui."

Lev 14.10;

Curăţirea leprei de pe case.

³³Domnul a vorbit lui Moise şi lui Aaron, şi a zis:

³⁴"După ce veţi intra în ţara Canaanului, pe care v-o dau în stăpânire, dacă voi trimite o rană de lepră pe vreo casă din ţara pe care o veţi stăpâni,

Gen 17.8;Num 32.22;Deut 7.1;Deut 32.49;

³⁵cel cu casa să se ducă să spună preotului, şi să zică: "Mi se pare că este ceva ca o rană în casa mea."

Prov 3.33;Zah 5.4;

³⁶Preotul, înainte de a intra ca să cerceteze rana, să poruncească să se deşarte casa, ca nu cumva tot ce este în ea să se facă necurat. După aceea să intre preotul şi să cerceteze casa.

³⁷Preotul să cerceteze rana. Dacă vede că pe zidurile casei sunt nişte gropişoare verzui sau roşiatice, părând mai adânci decât zidul,

³⁸să iasă din casă, şi, când va ajunge la uşă, să pună să încuie casa şapte zile.

³⁹În ziua a şaptea, preotul să se întoarcă în ea. Şi dacă va vedea că rana s-a întins pe zidurile casei,

⁴⁰să poruncească să se scoată pietrele atinse de rană, şi să le arunce afară din cetate într-un loc necurat.

⁴¹Să pună să răzuiască toată partea dinăuntru a casei, şi tencuiala răzuită să se arunce afară din cetate, într-un loc necurat.

⁴²Să ia alte pietre şi să le pună în locul celor dintâi; şi să se ia altă tencuială ca să se tencuiască din nou casa.

⁴³Dacă rana se va întoarce şi va izbucni din nou în casă, după ce au scos pietrele, după ce au răzuit şi tencuit din nou casa,

⁴⁴preotul să se întoarcă în ea. Şi dacă vede că rana s-a întins în casă, este o lepră învechită în casă: casa este necurată.

Lev 13.51;Zah 5.4;

⁴⁵Să dărâme casa, lemnele, şi toată tencuiala casei; şi să scoată aceste lucruri afară din cetate, într-un loc necurat.

⁴⁶Cine va intra în casă în tot timpul când era închisă, va fi necurat până seara.

⁴⁷Cine se va culca în casă, să-şi spele hainele. Cine va mânca în casă, de asemenea să-şi spele hainele.

⁴⁸Dacă preotul, care s-a întors în casă, vede că rana nu s-a întins, după ce a fost tencuită din nou casa, să declare casa curată, căci rana este vindecată.

⁴⁹Pentru curăţirea casei să ia două păsări, lemn de cedru, cârmâz şi isop.

Lev 14.4;

⁵⁰Să junghie una din păsări într-un vas de pământ, într-o apă curgătoare.

⁵¹Să ia lemnul de cedru, isopul, cârmâzul şi pasărea cea vie; să le înmoaie în sângele păsării junghiate şi în apa curgătoare, şi să stropească de şapte ori casa.

⁵²Să cureţe casa cu sângele păsării, cu apa curgătoare, cu pasărea cea vie, cu lemnul de cedru, cu isopul şi cârmâzul.

⁵³Să dea drumul păsării celei vii afară din cetate, pe câmp. Să facă astfel ispăşire pentru casă, şi ea va fi curată.

Lev 14.20;

⁵⁴Aceasta este legea pentru orice rană de lepră şi pentru râia de cap,

Lev 13.30;

⁵⁵pentru lepra de pe haine şi de pe case,

Lev 13.47;Lev 14.34;

⁵⁶pentru umflături, pentru pecingini şi pentru pete:

Lev 13.2;

⁵⁷ea arată când un lucru este necurat, şi când este curat. Aceasta este legea pentru lepră."

Deut 24.8;Ezec 44.23;

Necurăţiile bărbatului.

15

¹Domnul a vorbit lui Moise şi lui Aaron, şi a zis:

²"Vorbiţi copiilor lui Israel, şi spuneţi-le: "Orice om care are o scurgere din trupul lui, prin chiar faptul acesta este necurat.

Lev 22.4;Num 5.2;2Sam 3.29;Mat 9.20;Marc 5.25;Luc 8.43;

³Din pricina scurgerii lui este necurat: fie că trupul lui lasă să se facă scurgerea, fie că o opreşte, este necurat.

⁴Orice pat în care se va culca, va fi necurat; şi orice lucru pe care va şedea, va fi necurat.

⁵Cine se va atinge de patul lui, să-şi spele hainele, să se scalde în apă, şi va fi necurat până seara.

Lev 11.25;Lev 17.15;

⁶Cine va şedea pe lucrul pe care a şezut el, să-şi spele hainele, să se scalde în apă, şi să fie necurat până seara.

⁷Cine se va atinge de trupul lui, să-şi spele hainele, să se scalde în apă, şi va fi necurat până seara.

⁸Dacă omul acela scuipă pe un om curat, acesta să-şi spele hainele, să se scalde în apă, şi va fi necurat până seara.

⁹Orice şa pe care va călări el, va fi necurată.

¹⁰Cine se va atinge de vreun lucru care a fost sub el, va fi necurat până seara; şi cine va ridica lucrul acela, să-şi spele hainele, să se scalde în apă, şi va fi necurat până seara.

¹¹Cine va fi atins de cel cu scurgerea, şi nu-şi va spăla mâinile în apă, să-şi spele hainele, să se scalde în apă, şi va fi necurat până seara.

¹²Orice vas de pământ care va fi atins de el, să fie spart, şi orice vas de lemn să fie spălat în apă.

Lev 6.28;Lev 11.32-33;

¹³După ce va fi curăţit de scurgerea lui, omul acela să numere şapte zile pentru curăţirea lui; să-şi spele hainele, să-şi scalde trupul în apă curgătoare, şi va fi curat.

Lev 15.28;Lev 14.8;

¹⁴În ziua a opta, să ia două turturele sau doi pui de porumbel, să se ducă înaintea Domnului, la uşa cortului întâlnirii, şi să-i dea preotului.

Lev 14.22-23;

¹⁵Preotul să-i aducă, unul ca jertfă de ispăşire, şi celălalt ca ardere de tot; şi preotul să facă ispăşire pentru el înaintea Domnului, pentru scurgerea lui.

Lev 14.30-31;Lev 14.19-31;

¹⁶Omul care va avea o scurgere a seminţei în somn să-şi scalde tot trupul în apă, şi va fi necurat până seara.

Lev 22.4;Deut 23.10;

¹⁷Orice haină şi orice piele care vor fi atinse de scurgerea lui, vor fi spălate cu apă, şi vor fi necurate până seara.

¹⁸Dacă o femeie s-a culcat cu un astfel de om, să se scalde amândoi în apă, şi vor fi necuraţi până seara.

1Sam 21.4;

Necurăţia femeii.

¹⁹Femeia care va avea o scurgere, şi anume o scurgere de sânge din trupul ei, să rămână şapte zile în necurăţia ei. Oricine se va atinge de ea, va fi necurat până seara.

Lev 12.2;

²⁰Orice pat în care se va culca ea în timpul necurăţiei ei, va fi necurat; şi orice lucru pe care va şedea ea, va fi necurat.

²¹Oricine se va atinge de patul ei, să-şi spele hainele, să se scalde în apă, şi va fi necurat până seara.

²²Oricine se va atinge de un lucru pe care a şezut ea, să-şi spele hainele, să se scalde în apă, şi va fi necurat până seara.

²³Dacă este ceva pe patul sau pe lucrul pe care a şezut ea, cine se va atinge de lucrul acela, va fi necurat până seara.

²⁴Dacă se culcă cineva cu ea, şi vine peste el necurăţia femeii aceleia, el va fi necurat timp de şapte zile, şi orice pat în care se va culca, va fi necurat.

Lev 20.18;

²⁵Femeia care va avea o scurgere de sânge timp de mai multe zile, afară de soroacele ei obişnuite, sau a cărei scurgere va ţine mai mult ca de obicei, va fi necurată tot timpul scurgerii ei, ca pe vremea când îi vine sorocul.

Mat 9.20;Marc 5.25;Luc 8.43;

²⁶Orice pat în care se va culca în timpul cât va ţine scurgerea aceasta, va fi ca şi patul din timpul când ea este la scurgerea de la soroc; şi orice lucru pe care va şedea, va fi necurat ca atunci când este ea la scurgerea de la soroc.

²⁷Oricine se va atinge de ele, va fi necurat; să-şi spele hainele, să se scalde în apă, şi va fi necurat până seara.

²⁸După ce va fi curăţită de scurgerea ei, să numere şapte zile, şi apoi va fi curată.

Lev 15.13;

²⁹A opta zi, să ia două turturele sau doi pui de porumbel, şi să-i ducă preotului, la uşa cortului întâlnirii.

³⁰Preotul să aducă unul ca jertfă de ispăşire, şi altul ca ardere de tot; şi preotul să facă ispăşire pentru ea înaintea Domnului, pentru scurgerea care o făcea necurată.

³¹Aşa să depărtaţi pe copiii lui Israel de necurăţiile lor, ca să nu moară din pricina necurăţiilor lor, dacă pângăresc cortul Meu, care este în mijlocul lor.

Lev 11.47;Deut 24.8;Ezec 44.23;Num 5.3;Num 19.13-20;Ezec 5.11;Ezec 23.38;

³²Aceasta este legea pentru cel ce are o scurgere sau este întinat printr-o lepădare de sămânţă în somn,

Lev 15.2;Lev 15.16;

³³pentru cea care este la curgerea de la soroc, pentru bărbatul sau femeia care are o scurgere, şi pentru bărbatul care se culcă cu o femeie necurată."

Lev 15.19;Lev 15.25;Lev 15.24;

Legea pentru sărbătoarea de peste an a ispăşirii.

16

¹Domnul a vorbit lui Moise, după moartea celor doi fii ai lui Aaron, morţi când s-au înfăţişat înaintea Domnului.

Lev 10.1-2;

²Domnul a zis lui Moise: "Vorbeşte fratelui tău Aaron, şi spune-i să nu intre în tot timpul în sfântul locaş, dincolo de perdeaua dinăuntru, înaintea capacului ispăşirii, care este pe chivot, ca să nu moară; căci deasupra capacului ispăşirii Mă voi arăta în nor.

Ex 30.10;Lev 23.27;Evr 9.7;Evr 10.19;Ex 25.22;Ex 40.34;1Împ 8.10-12;

³Iată cum să intre Aaron în sfântul locaş. Să ia un viţel pentru jertfa de ispăşire şi un berbec pentru arderea de tot.

Evr 9.7-25;Lev 4.3;

⁴Să se îmbrace cu tunica sfinţită de in, şi să-şi pună pe trup izmenele de in; să se încingă cu brâul de in, şi să-şi acopere capul cu mitra de in; acestea sunt veşmintele sfinţite, cu care se va îmbrăca el după ce îşi va spăla trupul în apă.

Ex 28.39-43;Lev 6.10;Ezec 44.17-18;Ex 30.20;Lev 8.6-7;

⁵Să ia, de la adunarea copiilor lui Israel, doi ţapi pentru jertfa de ispăşire, şi un berbec pentru arderea de tot.

Lev 4.14;Num 29.11;2Cron 92.21;Ezra 6.17;Ezec 45.22-23;

⁶Aaron să-şi aducă viţelul lui pentru jertfa de ispăşire, şi să facă ispăşire, pentru el şi pentru casa lui.

Lev 9.7;Evr 5.2;Evr 7.27-28;Evr 9.7;

⁷Să ia cei doi ţapi, şi să-i pună înaintea Domnului, la uşa cortului întâlnirii.

⁸Aaron să arunce sorţi pentru cei doi ţapi: un sorţ pentru Domnul, şi un sorţ pentru Azazel.

⁹Aaron să ia ţapul care a ieşit la sorţi pentru Domnul, şi să-l aducă jertfă de ispăşire.

¹⁰Iar ţapul care a ieşit la sorţi pentru Azazel, să fie pus viu înaintea Domnului, ca să slujească pentru facerea ispăşirii, şi să i se dea drumul în pustie pentru Azazel.

1Ioan 2.2;

¹¹Aaron să-şi aducă viţelul lui pentru jertfa de ispăşire, şi să facă ispăşire pentru el şi pentru casa lui. Să-şi junghie viţelul pentru jertfa lui de ispăşire.

¹²Să ia o cădelniţă plină cu cărbuni aprinşi de pe altarul dinaintea Domnului, şi doi pumni de tămâie mirositoare pisată mărunt; să ducă aceste lucruri dincolo de perdeaua dinăuntru;

Lev 10.1;Num 16.18-46;Apoc 8.5;Ex 30.34;

¹³să pună tămâia pe foc înaintea Domnului, pentru ca norul de fum de tămâie să acopere capacul ispăşirii de pe chivotul mărturiei, şi astfel nu va muri.

Ex 30.1;Ex 30.7-8;Num 16.7-18;Num 16.46;Apoc 8.3-4;Ex 25.21;

¹⁴Să ia din sângele viţelului şi să stropească cu degetul pe partea dinainte a capacului ispăşirii spre răsărit; să stropească din sânge de şapte ori cu degetul lui înaintea capacului ispăşirii.

Lev 4.5;Evr 9.13-25;Evr 10.4;Lev 4.6;

¹⁵Să junghie ţapul adus ca jertfă de ispăşire pentru popor, şi să-i ducă sângele dincolo de perdeaua dinăuntru. Cu sângele acesta să facă întocmai cum a făcut cu sângele viţelului, să stropească cu el spre capacul ispăşirii şi înaintea capacului ispăşirii.

Evr 2.17;Evr 5.2;Evr 9.7-28;Lev 16.2;Evr 6.19;Evr 9.3-12;

¹⁶Astfel să facă ispăşire pentru sfântul locaş, pentru necurăţiile copiilor lui Israel şi pentru toate călcările de lege, prin care au păcătuit ei. Să facă la fel pentru cortul întâlnirii, care este cu ei în mijlocul necurăţiilor lor.

Ex 29.36;Ezec 45.18;Evr 9.22-23;

¹⁷Să nu fie nimeni în cortul întâlnirii când va intra Aaron să facă ispăşirea în sfântul locaş, până va ieşi din ei. Să facă ispăşire pentru el şi pentru casa lui, şi pentru toată adunarea lui Israel.

Ex 34.3;Luc 1.10;

¹⁸După ce va ieşi, să se ducă la altarul care este înaintea Domnului, şi să facă ispăşire pentru altar; să ia din sângele viţelului şi ţapului, şi să pună pe coarnele altarului de jur împrejur.

Ex 30.10;Lev 4.7-18;Evr 9.22-23;

¹⁹Să stropească pe altar cu degetul lui de şapte ori din sânge, şi astfel să-l cureţe şi să-l sfinţească de necurăţiile copiilor lui Israel.

Ezec 43.20;

Ţapul pentru Azazel.

²⁰Când va isprăvi de făcut ispăşirea pentru sfântul locaş, pentru cortul întâlnirii şi pentru altar, să aducă ţapul cel viu.

Lev 16.16;Ezec 45.20;

²¹Aaron să-şi pună amândouă mâinile pe capul ţapului celui viu, şi să mărturisească peste el toate fărădelegile copiilor lui Israel şi toate călcările lor de lege cu care au păcătuit ei; să le pună pe capul ţapului, apoi să-l izgonească în pustie, printr-un om care va avea însărcinarea aceasta.

Isa 53.6;

²²Ţapul acela va duce asupra lui toate fărădelegile lor într-un pământ pustiit; în pustie, să-i dea drumul.

Isa 53.11-12;Ioan 1.29;Evr 9.28;1Pet 2.24;

²³Aaron să intre în cortul întâlnirii; să-şi lepede veşmintele de in, pe care le îmbrăcase la intrarea în sfântul locaş, şi să le pună acolo.

Ezec 22.14;Ezec 44.19;

²⁴Să-şi spele trupul cu apă într-un loc sfânt, şi să-şi ia din nou veşmintele. Apoi să iasă afară, să-şi aducă arderea lui de tot şi arderea de tot a poporului, şi să facă ispăşire pentru el şi pentru popor.

Lev 16.3-5;

²⁵Iar grăsimea jertfei de ispăşire s-o ardă pe altar.

Lev 4.10;

²⁶Cel ce va izgoni ţapul pentru Azazel, să-şi spele hainele, şi să-şi scalde trupul în apă; după aceea, să intre iarăşi în tabără.

Lev 15.5;

²⁷Să scoată afară din tabără viţelul ispăşitor şi ţapul ispăşitor, al căror sânge a fost dus în sfântul locaş pentru facerea ispăşirii, şi să le ardă în foc pieile, carnea şi balega.

Lev 4.12-21;Lev 6.30;Evr 13.11;

²⁸Cel ce le va arde, să-şi spele hainele şi să-şi scalde trupul în apă; după aceea, să intre iarăşi în tabără.

Sărbătoarea ispăşirii.

²⁹Aceasta să vă fie o lege veşnică: în luna a şaptea, în a zecea zi a lunii, să vă smeriţi sufletele, să nu faceţi nici o lucrare, nici băştinaşul, nici străinul care locuieşte în mijlocul vostru.

Ex 30.10;Lev 23.27;Num 29.7;Isa 58.3-5;Dan 10.3-12;

³⁰Căci în ziua aceasta se va face ispăşire pentru voi, ca să vă curăţiţi: veţi fi curăţiţi de toate păcatele voastre înaintea Domnului.

Ps 51.2;Ier 33.8;Efes 5.26;Evr 9.13-14;Evr 10.1-2;1Ioan 1.7-9;

³¹Aceasta să fie pentru voi o zi de Sabat, o zi de odihnă, în care să vă smeriţi sufletele. Aceasta să fie o lege veşnică.

Lev 23.32;

³²Ispăşirea să fie făcută de preotul care a primit ungerea şi care a fost închinat în slujba Domnului, ca să urmeze tatălui său în slujba preoţiei; să se îmbrace cu veşmintele de in, cu veşmintele sfinţite.

Lev 4.3-16;Ex 29.29-30;Num 20.26-28;Lev 16.4;

³³Să facă ispăşire pentru Locul prea sfânt, să facă ispăşire pentru cortul întâlnirii şi pentru altar, şi să facă ispăşire pentru preoţi şi pentru tot poporul adunării.

Lev 16.6-24;

³⁴Aceasta să fie pentru voi o lege veşnică: odată pe an să se facă ispăşire pentru copiii lui Israel, pentru păcatele lor." Aaron a făcut întocmai cum poruncise lui Moise Domnul.

Lev 23.31;Num 29.7;Ex 30.10;Evr 9.7-25;

Locul pentru jertfe.

17

¹Domnul a vorbit lui Moise, şi a zis:

²"Vorbeşte lui Aaron şi fiilor lui, şi tuturor copiilor lui Israel, şi spune-le: "Iată ce a poruncit Domnul.

³Dacă cineva din casa lui Israel junghie în tabără sau afară din tabără un bou, un miel sau o capră,

Deut 12.5-21;

⁴şi nu-l aduce la uşa cortului întâlnirii, ca să-l aducă dar Domnului înaintea cortului Domnului, sângele acesta va fi pus în socoteala omului aceluia: a vărsat sânge; omul acela va fi nimicit din mijlocul poporului său.

Deut 12.5-14;Gen 17.14;

⁵De aceea copiii lui Israel, în loc să-şi junghie jertfele pe câmp, trebuie să le aducă la preot, înaintea Domnului, la uşa cortului întâlnirii, şi să le aducă Domnului ca jertfe de mulţumire.

Gen 21.33;Gen 22.2;Gen 31.54;Deut 12.2;1Împ 14.23;2Împ 16.4;2Împ 17.10;2Cron 28.4;Ezec 20.28;Ezec 22.9;

⁶Preotul să le stropească sângele pe altarul Domnului, la uşa cortului întâlnirii; şi să ardă grăsimea, care va fi de un miros plăcut Domnului.

Lev 3.2;Ex 29.18;Lev 3.5-16;Lev 4.31;Num 18.17;

⁷Să nu-şi mai aducă jertfele lor la idolii cu care curvesc. Aceasta va fi o lege veşnică pentru ei şi pentru urmaşii lor.

Deut 32.17;2Cron 11.15;Ps 106.37;1Cor 10.20;Apoc 9.20;Ex 34.15;Lev 20.5;Deut 31.16;Ezec 23.8;

⁸Să le spui dar: Dacă un om din casa lui Israel sau dintre străinii care locuiesc în mijlocul lor, aduce o ardere de tot sau vreo altă jertfă,

Lev 1.2-3;

⁹şi n-o aduce la uşa cortului întâlnirii, ca s-o aducă jertfă Domnului, omul acela să fie nimicit din poporul lui.

Lev 17.4;

Să nu mănânce sânge.

¹⁰Dacă un om din casa lui Israel sau din străinii care locuiesc în mijlocul lor, mănâncă sânge de orice fel, Îmi voi întoarce Faţa împotriva celui ce mănâncă sângele, şi-l voi nimici din mijlocul poporului său.

Gen 9.4;Lev 3.17;Lev 7.26-27;Lev 19.26;Deut 12.16-23;Deut 15.23;1Sam 14.33;Ezec 44.7;Lev 20.3-6;Lev 26.17;Ier 44.11;Ezec 14.8;Ezec 15.7;

¹¹Căci viaţa (Sau: sufletul.) trupului este în sânge. Vi l-am dat ca să-l puneţi pe altar, ca să slujească de ispăşire pentru sufletele noastre, căci prin viaţa din el face sângele ispăşire.

Lev 17.14;Mat 26.28;Marc 14.24;Rom 3.25;Rom 5.9;Efes 1.7;Col 1.14-20;Evr 13.12;1Pet 1.2;1Ioan 1.7;Apoc 1.5;Evr 9.22;

¹²De aceea am zis copiilor lui Israel: "Nimeni dintre voi să nu mănânce sânge, şi nici străinul care locuieşte în mijlocul vostru să nu mănânce sânge.

¹³Dacă vreunul din copiii lui Israel sau din străinii care locuiesc în mijlocul lor vânează o fiară sau o pasăre care se mănâncă, să-i verse sângele şi să-l acopere cu ţărână.

Lev 7.26;Deut 12.16-24;Deut 15.23;Ezec 24.7;

¹⁴Căci viaţa oricărui trup stă în sângele lui, care este în el. De aceea am zis copiilor lui Israel: "Să nu mâncaţi sângele nici unui trup; căci viaţa oricărui trup este sângele lui: oricine va mânca din el, va fi nimicit.

Lev 17.11-12;Gen 9.4;Deut 12.23;

¹⁵Oricine, fie băştinaş, fie străin, care va mânca dintr-o fiară moartă sau sfâşiată, să-şi spele hainele, să se scalde în apă, şi va fi necurat până seara; apoi va fi curat.

Ex 22.31;Lev 22.8;Deut 14.21;Ezec 4.14;Ezec 44.31;Lev 11.25;Lev 15.5;

¹⁶Dacă nu-şi spală hainele, şi nu-şi scaldă trupul, îşi va purta fărădelegea lui."

Lev 5.1;Lev 7.18;Lev 19.8;Num 19.20;

Oprirea însoţirilor nelegiuite.

18

¹Domnul a vorbit lui Moise, şi a zis:

²"Vorbeşte copiilor lui Israel şi spune-le: "Eu sunt Domnul, Dumnezeul vostru.

Lev 18.4;Ex 6.7;Lev 11.44;Lev 19.4-34;Lev 20.7;Ezec 20.5-20;

³Să nu faceţi ce se face în ţara Egiptului unde aţi locuit, şi să nu faceţi ce se face în ţara Canaanului unde vă duc Eu: să nu vă luaţi după obiceiurile lor.

Ezec 20.7-8;Ezec 23.8;Ex 23.24;Lev 20.23;Deut 12.4-31;

⁴Să împliniţi poruncile Mele, şi să ţineţi legile Mele: să le urmaţi. Eu sunt Domnul, Dumnezeul vostru.

Deut 4.1-2;Deut 6.1;Ezec 20.19;

⁵Să păziţi legile şi poruncile Mele: omul care le va împlini, va trăi prin ele. Eu sunt Domnul!

Ezec 20.11-21;Luc 10.28;Rom 10.5;Gal 3.12;

⁶Nici unul din voi să nu se apropie de ruda lui de sânge, ca să-i descopere goliciunea. Eu sunt Domnul.

Ex 6.2-29;Mal 3.6;

⁷Să nu descoperi goliciunea tatălui tău, nici goliciunea mamei tale. Ţi-este mamă: să nu-i descoperi goliciunea.

Lev 20.11;

⁸Să nu descoperi goliciunea nevestei tatălui tău. Este goliciunea tatălui tău.

Gen 49.4;Lev 20.11;Deut 22.30;Deut 27.20;Ezec 22.10;Amos 2.7;1Cor 5.1;

⁹Să nu descoperi goliciunea surorii tale, fata tatălui tău, sau fata mamei tale, născută în casă sau afară din casă.

Lev 20.17;2Sam 13.12;Ezec 22.11;

¹⁰Să nu descoperi goliciunea fetei fiului tău sau a fetei tale. Căci este goliciunea ta.

¹¹Să nu descoperi goliciunea fetei nevestei tatălui tău, născută din tatăl tău. Ţi-este soră.

¹²Să nu descoperi goliciunea surorii tatălui tău. Este rudă de aproape cu tatăl tău.

Lev 20.19;

¹³Să nu descoperi goliciunea surorii mamei tale. Este rudă de aproape cu mama ta.

¹⁴Să nu descoperi goliciunea fratelui tatălui tău. Să nu te apropii de nevasta lui. Ţi-este mătuşă.

Lev 20.20;Gen 38.18-26;Lev 20.12;Ezec 22.11;

¹⁵Să nu descoperi goliciunea nurorii tale. Este nevasta fiului tău: să nu-i descoperi goliciunea.

¹⁶Să nu descoperi goliciunea nevestei fratelui tău. Este goliciunea fratelui tău.

Lev 20.21;Mat 14.4;Deut 25.5;Mat 22.24;Marc 12.19;

¹⁷Să nu descoperi goliciunea unei femei şi a fetei ei. Să nu iei pe fata fiului ei, nici pe fata fetei ei, ca să le descoperi goliciunea. Îţi sunt rude de aproape: este o nelegiuire.

Lev 20.14;

¹⁸Să nu iei pe sora nevestei tale, ca să-i faci în necaz, descoperindu-i goliciunea alături de nevasta ta, cât timp ea este încă în viaţă.

1Sam 1.6-8;

¹⁹Să nu te apropii de o femeie în timpul necurăţiei ei, când este la soroc, ca să-i descoperi goliciunea.

Lev 20.18;Ezec 18.6;Ezec 22.10;

²⁰Să nu te împreuni cu nevasta semenului tău, ca să te pângăreşti cu ea.

Lev 20.10;Ex 20.14;Deut 5.18;Deut 22.22;Prov 6.29-32;Mal 3.5;Mat 5.27;Rom 2.22;1Cor 6.9;Evr 13.4;

²¹Să nu dai pe nici unul din copiii tăi ca să fie adus jertfă lui Moloh, şi să nu pângăreşti Numele Dumnezeului tău. Eu sunt Domnul.

Lev 20.2;2Împ 16.3;2Împ 21.6;2Împ 23.10;Ier 19.5;Ezec 20.31;Ezec 23.37-39;1Împ 11.7-33;Fapt 7.43;Lev 19.12;Lev 20.3;Lev 21.6;Lev 22.2-32;Ezec 36.20;Mal 1.12;

²²Să nu te culci cu un bărbat cum se culcă cineva cu o femeie. Este o urâciune.

Lev 20.13;Rom 1.27;1Cor 6.9;1Tim 1.10;

²³Să nu te culci cu o vită, ca să te pângăreşti cu ea. Femeia să nu se apropie de o vită, ca să curvească cu ea. Este o mare mişelie.

Lev 20.15-16;Ex 22.19;Lev 20.12;

²⁴Să nu vă spurcaţi cu nici unul din aceste lucruri, căci prin toate aceste lucruri s-au spurcat neamurile pe care le voi izgoni dinaintea voastră.

Lev 18.30;Mat 15.18-20;Marc 7.21-23;1Cor 3.17;Lev 20.23;Deut 18.12;

²⁵Ţara a fost spurcată prin ele; Eu îi voi pedepsi fărădelegea, şi pământul va vărsa din gura lui pe locuitorii lui.

Num 35.34;Ier 2.7;Ier 16.18;Ezec 36.17;Ps 89.32;Isa 26.21;Ier 5.9-29;Ier 9.9;Ier 14.10;Ier 23.2;Osea 2.13;Osea 8.13;Osea 9.9;Lev 18.28;

²⁶Păziţi dar legile şi poruncile Mele, şi nu faceţi nici una din aceste spurcăciuni, nici băştinaşul, nici străinul care locuieşte în mijlocul vostru.

Lev 18.5-30;Lev 20.22-23;

²⁷Căci toate aceste spurcăciuni le-au făcut oamenii din ţara aceasta, care au fost înaintea voastră în ea; şi astfel ţara a fost pângărită.

²⁸Luaţi seama ca nu cumva să vă verse şi pe voi ţara din gura ei, dacă o spurcaţi, cum a vărsat pe neamurile care erau în ea înaintea voastră.

Lev 20.22;Ier 9.19;Ezec 36.13-17;

²⁹Căci toţi cei ce vor face vreuna din aceste spurcăciuni, vor fi nimiciţi din mijlocul poporului lor.

³⁰Păziţi poruncile Mele, şi nu faceţi nici unul din obiceiurile urâte care se făceau înaintea voastră, ca să nu vă spurcaţi cu ele. Eu sunt Domnul Dumnezeul vostru."

Lev 18.3-26;Lev 20.23;Deut 18.9;Lev 18.24;Lev 18.2-4;

Felurite legi ca tâlcuire a poruncilor.

19

¹Domnul a vorbit lui Moise, şi a zis:

²"Vorbeşte întregii adunări a copiilor lui Israel, şi spune-le: Fiţi sfinţi, căci Eu sunt sfânt, Eu, Domnul, Dumnezeul vostru.

Lev 11.44;Lev 20.7-26;1Pet 1.16;

³Fiecare din voi să cinstească pe mama sa şi pe tatăl său, şi să păzească Sabatele Mele. Eu sunt Domnul, Dumnezeul vostru.

Ex 20.12;Ex 20.8;Ex 31.13;

⁴Să nu vă întoarceţi spre idoli, şi să nu vă faceţi dumnezei turnaţi. Eu sunt Domnul, Dumnezeul vostru.

Ex 20.4;Lev 26.1;1Cor 10.14;1Ioan 5.21;Ex 34.17;Deut 27.15;

Porunci privitoare la jertfa de mulţumire.

⁵Când veţi aduce Domnului o jertfă de mulţumire, s-o aduceţi aşa ca să fie primită.

Lev 7.16;

⁶Jertfa să fie mâncată în ziua când o veţi jertfi, sau a doua zi; ce va mai rămâne până a treia zi, să se ardă în foc.

⁷Dacă va mânca cineva din ea a treia zi, faptul acesta va fi un lucru urât: jertfa nu va fi primită.

⁸Cine va mânca din ea, îşi va purta vina păcatului său, căci necinsteşte ce a fost închinat Domnului: omul acela va fi nimicit din poporul lui.

⁹Când veţi secera holdele ţării, să laşi nesecerat un colţ din câmpul tău, şi să nu strângi spicele rămase pe urma secerătorilor.

Lev 23.22;Deut 24.19-21;Rut 2.15-16;

¹⁰Nici să nu culegi strugurii rămaşi după cules în via ta, şi să nu strângi boabele care vor cădea din ei. Să le laşi săracului şi străinului. Eu sunt Domnul, Dumnezeul vostru.

¹¹Să nu furaţi, şi să nu minţiţi, nici să nu vă înşelaţi unii pe alţii.

Ex 20.15;Ex 22.1-12;Deut 5.19;Lev 6.2;Efes 4.25;Col 3.9;

¹²Să nu juraţi strâmb pe Numele Meu, căci ai necinsti astfel Numele Dumnezeului tău. Eu sunt Domnul.

Ex 20.7;Lev 6.3;Deut 5.11;Mat 5.33;Iac 5.12;Lev 18.21;

¹³Să nu asupreşti pe aproapele tău, şi să nu storci nimic de la el prin silă. Să nu opreşti până a doua zi plata celui tocmit cu ziua.

Marc 10.19;1Tes 4.6;Deut 24.14-15;Mal 3.5;

¹⁴Să nu vorbeşti de rău pe un surd, şi să nu pui înaintea unui orb nimic care să-l poată face să cadă; ci să te temi de Dumnezeul tău. Eu sunt Domnul.

Deut 27.18;Rom 14.13;Lev 19.32;Gen 42.18;Lev 25.17;Ecl 5.7;1Pet 2.17;

¹⁵Să nu faceţi nedreptate la judecată: să nu cauţi la faţa săracului, şi să nu părtineşti pe nimeni din cei mari, ci să judeci pe aproapele tău după dreptate.

Ex 23.2-3;Deut 1.17;Deut 16.19;Deut 27.19;Ps 82.2;Prov 24.23;Iac 2.9;

¹⁶Să nu umbli cu bârfeli în poporul tău. Să nu te ridici împotriva vieţii aproapelui tău. Eu sunt Domnul.

Ex 23.1;Ps 15.3;Ps 50.20;Prov 11.13;Prov 20.19;Ezec 22.9;Ex 23.1-7;1Împ 21.13;Mat 26.60-61;Mat 27.4;

¹⁷Să nu urăşti pe fratele tău în inima ta; să mustri pe aproapele tău, dar să nu te încarci cu un păcat din pricina lui.

1Ioan 2.9-11;1Ioan 3.15;Mat 18.15;Luc 17.3;Gal 6.1;Efes 5.11;1Tim 5.20;2Tim 4.2;Tit 1.13;Tit 2.15;

¹⁸Să nu te răzbuni, şi să nu ţii necaz pe copiii poporului tău. Să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi. Eu sunt Domnul.

2Sam 13.22;Prov 20.22;Rom 12.17-19;Gal 5.20;Efes 4.31;Iac 5.9;1Pet 2.1;Mat 5.43;Mat 22.39;Rom 13.9;Gal 5.14;Iac 2.8;

¹⁹Să păziţi legile Mele. Să nu împreuni vite de două soiuri deosebite; să nu semeni în ogorul tău două feluri de seminţe; şi să nu porţi o haină ţesută din două feluri de fire.

Deut 22.9-10;Deut 22.11;

²⁰Când un om se va culca cu o femeie, roabă logodită cu un alt bărbat, şi ea n-a fost răscumpărată de tot sau slobozită, să fie pedepsiţi amândoi, dar nu pedepsiţi cu moartea, pentru că ea nu era slobodă.

²¹El să aducă Domnului pentru vina lui, la uşa cortului întâlnirii, un berbec ca jertfă pentru vină.

Lev 5.15;Lev 6.6;

²²Preotul să facă ispăşire pentru el înaintea Domnului, pentru păcatul pe care l-a făcut, cu berbecul adus ca jertfă pentru vină; şi păcatul pe care l-a făcut, îi va fi iertat.

²³Când veţi intra în ţară, şi veţi sădi tot felul de pomi roditori, roadele lor să le priviţi ca netăiate împrejur; timp de trei ani să fie netăiate împrejur pentru voi; să nu mâncaţi din ele.

²⁴În al patrulea an, toate roadele să fie închinate Domnului, spre lauda Lui.

Deut 12.17-18;Prov 3.9;

²⁵În al cincilea an, să mâncaţi roadele, ca ele să vi se înmulţească din ce în ce mai mult: Eu sunt Domnul, Dumnezeul vostru.

²⁶Să nu mâncaţi nimic cu sânge. Să nu ghiciţi după vârcolaci, nici după nori.

Lev 17.10;Deut 12.23;Deut 18.10-14;1Sam 15.23;2Împ 17.17;2Împ 21.6;2Cron 33.6;Mal 3.5;

²⁷Să nu vă tăiaţi rotund colţurile părului, şi să nu-ţi razi colţurile bărbii.

Lev 21.5;Isa 15.2;Ier 9.26;Ier 48.37;

²⁸Să nu vă faceţi tăieturi în carne pentru un mort, şi să nu vă faceţi slove săpate pe voi. Eu sunt Domnul.

Lev 21.5;Deut 14.1;Ier 16.6;Ier 48.37;

²⁹Să nu-ţi necinsteşti fata, dând-o să fie curvă, pentru ca nu cumva ţara să ajungă un loc de curvie, şi să se umple de fărădelegi.

Deut 23.17;

³⁰Să păziţi Sabatele Mele, şi să cinstiţi locaşul Meu cel sfânt. Eu sunt Domnul.

Lev 19.3;Lev 26.2;Ecl 5.11;

³¹Să nu vă duceţi la cei ce cheamă duhurile morţilor, nici la vrăjitori: să nu-i întrebaţi, ca să nu vă spurcaţi cu ei. Eu sunt Domnul, Dumnezeul vostru.

Ex 22.18;Lev 20.6-27;Deut 18.10;1Sam 28.7;1Cron 10.13;Isa 8.19;Fapt 16.16;

³²Să te scoli înaintea perilor albi, şi să cinsteşti pe bătrân. Să te temi de Dumnezeul tău. Eu sunt Domnul.

Prov 20.29;1Tim 5.1;Lev 19.14;

³³Dacă un străin vine să locuiască împreună cu voi în ţara voastră, să nu-l asupriţi.

Ex 22.21;Ex 23.9;

³⁴Să vă purtaţi cu străinul care locuieşte între voi ca şi cu un băştinaş din mijlocul vostru; să-l iubiţi ca pe voi înşivă, căci şi voi aţi fost străini în ţara Egiptului. Eu sunt Domnul, Dumnezeul vostru.

Ex 12.48-49;Deut 10.19;

³⁵Să nu faceţi nedreptate la judecată, nici în măsurile de lungime, nici în greutăţi, nici în măsurile de încăpere.

Lev 19.15;

³⁶Să aveţi cumpene drepte, greutăţi drepte, efe (Măsură pentru cereale = cam douăzeci de litri.) drepte, şi hine drepte. Eu sunt Domnul, Dumnezeul vostru, care v-am scos din ţara Egiptului.

Deut 25.13-15;Prov 11.1;Prov 16.11;Prov 20.10;

³⁷Să păziţi toate legile Mele şi toate poruncile Mele, şi să le împliniţi. Eu sunt Domnul."

Lev 18.4-5;Deut 4.5-6;Deut 5.1;Deut 6.25;

Pedepse.

20

¹Domnul a vorbit lui Moise, şi a zis:

²"Spune copiilor lui Israel: "Dacă un om dintre copiii lui Israel sau dintre străinii care locuiesc în Israel, dă lui Moloh pe unul din copiii lui, omul acela să fie pedepsit cu moartea: poporul din ţară să-l ucidă cu pietre.

Lev Cap 18;Lev Cap 18;Lev Cap 21;Deut 12.31;Deut 18.10;2Împ 17.17;2Împ 23.10;2Cron 33.6;Ier 7.31;Ier 32.35;Ezec 20.26-31;

³Şi Eu Îmi voi întoarce Faţa împotriva omului aceluia, şi-l voi nimici din mijlocul poporului său, pentru că a dat lui Moloh pe unul din copiii săi, a spurcat locaşul Meu cel sfânt, şi a necinstit Numele Meu cel sfânt.

Lev 17.10;Ezec 5.11;Ezec 23.38-39;Lev 18.21;

⁴Dacă poporul ţării închide ochii faţă de omul acela, care dă lui Moloh copii de ai săi, şi nu-l omoară,

Deut 17.2-5;

⁵Îmi voi întoarce Eu Faţa împotriva omului aceluia şi împotriva familiei lui, şi-l voi nimici din mijlocul poporului lui, împreună cu toţi cei ce curvesc ca el cu Moloh.

Lev 17.10;Ex 20.5;Lev 17.7;

⁶Dacă cineva se duce la cei ce cheamă pe morţi şi la ghicitori, ca să curvească după ei, Îmi voi întoarce Faţa împotriva omului aceluia, şi-l voi nimici din mijlocul poporului lui.

Lev 19.31;

⁷Voi, să vă sfinţiţi, şi să fiţi sfinţi, căci Eu sunt Domnul, Dumnezeul vostru.

Lev 11.44;Lev 19.2;1Pet 1.16;

⁸Să păziţi legile Mele, şi să le împliniţi. Eu sunt Domnul, care vă sfinţesc.

Lev 19.37;Ex 31.13;Lev 21.8;Ezec 37.28;

⁹Dacă un om oarecare blestemă pe tatăl său sau pe mama sa, să fie pedepsit cu moartea; a blestemat pe tatăl său sau pe mama sa: sângele lui să cadă asupra lui.

Ex 21.17;Deut 27.16;Prov 20.20;Mat 15.4;Lev 20.11-27;2Sam 1.16;

¹⁰Dacă un om preacurveşte cu o femeie măritată, dacă preacurveşte cu nevasta aproapelui său, omul acela şi femeia aceea preacurvari să fie pedepsiţi cu moartea.

Lev 18.20;Deut 22.22;Ioan 8.4-5;

¹¹Dacă un om se culcă cu nevasta tatălui său, şi descoperă astfel goliciunea tatălui său, omul acela şi femeia aceea să fie pedepsiţi cu moartea; sângele lor să cadă asupra lor.

Lev 18.8;

¹²Dacă un om se culcă cu nora sa, amândoi să fie pedepsiţi cu moartea; au făcut o amestecătură de sânge: sângele lor să cadă asupra lor.

Lev 18.15;Lev 18.23;

¹³Dacă un om se culcă cu un om cum se culcă cineva cu o femeie, amândoi au făcut un lucru scârbos; să fie pedepsiţi cu moartea, sângele lor să cadă asupra lor.

Lev 18.22;Deut 23.17;Gen 19.5;Jud 19.22;

¹⁴Dacă un om ia de nevastă pe fată şi pe mama ei, este o nelegiuire: să-i ardă în foc, pe el şi pe ele, ca nelegiuirea aceasta să nu fie în mijlocul vostru.

Lev 18.17;Deut 27.23;

¹⁵Dacă un om se culcă cu o vită, să fie pedepsit cu moartea; şi vita s-o omorâţi.

Lev 18.23;Deut 27.21;

¹⁶Dacă o femeie se apropie de o vită, ca să curvească cu ea, să ucizi şi pe femeie şi pe vită; să fie omorâte: sângele lor să cadă asupra lor.

¹⁷Dacă un om ia pe sora sa, fata tatălui său sau fata mamei lui, dacă îi vede goliciunea ei şi ea îi vede pe a lui, este o mişelie; să fie nimiciţi sub ochii copiilor poporului lor; el a descoperit goliciunea surorii lui, îşi va lua pedeapsa pentru păcatul lui.

Lev 18.9;Deut 27.22;Gen 20.12;

¹⁸Dacă un om se culcă cu o femeie care este la sorocul femeilor, şi-i descoperă goliciunea, dacă-i descoperă scurgerea, şi ea îşi descoperă scurgerea sângelui ei, amândoi să fie nimiciţi din mijlocul poporului lor.

Lev 18.19;Lev 15.24;

¹⁹Să nu descoperi goliciunea surorii mamei tale, nici a surorii tatălui tău, căci înseamnă să descoperi pe ruda ta de aproape: amândoi aceştia îşi vor lua pedeapsa păcatului.

Lev 18.12-13;Lev 18.6;

²⁰Dacă un om se culcă cu mătuşa sa, a descoperit goliciunea unchiului său; îşi vor lua pedeapsa păcatului lor: vor muri fără copii.

Lev 18.14;

²¹Dacă un om ia pe nevasta fratelui său, este o necurăţie; a descoperit goliciunea fratelui său: nu vor avea copii.

Lev 18.16;

²²Să păziţi toate legile Mele şi toate poruncile Mele, şi să le împliniţi, pentru ca ţara în care vă duc să vă aşez, să nu vă verse din gura ei.

Lev 18.26;Lev 19.37;Lev 18.25-28;

²³Să nu trăiţi după obiceiurile neamurilor, pe care le voi izgoni dinaintea voastră; căci ele au făcut toate aceste lucruri, şi Mi-este scârbă de ele.

Lev 18.3-30;Lev 18.27;Deut 9.5;

²⁴V-am spus: "Voi le veţi stăpâni ţara; Eu vă voi da-o în stăpânire: este o ţară în care curge lapte şi miere." Eu sunt Domnul, Dumnezeul vostru, care v-am pus de o parte dintre popoare.

Ex 3.17;Ex 6.8;Lev 20.26;Ex 19.5;Ex 33.16;Deut 7.6;Deut 14.2;1Împ 8.53;

²⁵Să faceţi deosebire între dobitoacele curate şi necurate, între păsările curate şi necurate, ca să nu vă spurcaţi prin dobitoacele, prin păsările, prin toate târâtoarele de pe pământ, pe care v-am învăţat să le deosebiţi ca necurate.

Lev 11.47;Deut 14.4;Lev 11.43;

²⁶Voi să-Mi fiţi sfinţi, căci Eu sunt sfânt, Eu, Domnul; Eu v-am pus de o parte dintre popoare, ca să fiţi ai Mei.

Lev 20.7;Lev 19.2;1Pet 1.16;Lev 20.24;Tit 2.14;

²⁷Dar dacă un om sau o femeie cheamă duhul unui mort, sau se îndeletniceşte cu ghicirea, să fie pedepsiţi cu moartea; să-i ucideţi cu pietre: sângele lor să cadă asupra lor."

Ex 22.18;Lev 19.31;Deut 18.10-11;1Sam 28.7-8;Lev 20.9;

Porunci privitoare la preoţi.

21

¹Domnul a zis lui Moise: "Vorbeşte preoţilor, fiilor lui Aaron, şi spune-le: "Un preot să nu se atingă de un mort din poporul său, ca să nu se facă necurat;

Ezec 44.25;

²afară de rudele lui cele mai de aproape, de mama lui, de tatăl lui, de fiul lui, de fratele lui,

³şi de sora sa care-i încă fecioară, stă lângă el şi nu este măritată, afară de aceştia, să nu se atingă de nici un alt mort.

⁴Ca unul care este fruntaş în poporul lui, să nu se facă necurat, atingându-se de un mort.

⁵Preoţii să nu-şi facă un loc pleşuv în cap, pentru un mort, să nu-şi radă colţurile bărbii, şi să nu-şi facă tăieturi în carne.

Lev 19.27-28;Deut 14.1;Ezec 44.20;

⁶Să fie sfinţi pentru Dumnezeul lor, şi să nu necinstească Numele Dumnezeului lor; căci ei aduc Domnului jertfele mistuite de foc, mâncarea Dumnezeului lor: de aceea să fie sfinţi.

Lev 18.21;Lev 19.12;

⁷Să nu-şi ia de nevastă o curvă sau o spurcată, nici o femeie lăsată de bărbatul ei, căci ei sunt sfinţi pentru Dumnezeul lor.

Ezec 44.22;Deut 24.1-2;

⁸Să-l socoteşti ca sfânt, căci el aduce mâncarea Dumnezeului tău; el să fie sfânt pentru tine, căci Eu sunt sfânt, Eu, Domnul, care vă sfinţesc.

Lev 20.7-8;

⁹Dacă fata unui preot se necinsteşte curvind, necinsteşte pe tatăl ei: să fie arsă în foc.

Gen 38.24;

Marele preot.

¹⁰Preotul care este mare preot între fraţii lui, pe capul căruia a fost turnat untdelemnul pentru ungere, şi care a fost închinat în slujba Domnului şi îmbrăcat în veşminte sfinţite, să nu-şi descopere capul, şi să nu-şi sfâşie veşmintele.

Ex 29.29-30;Lev 8.12;Lev 16.32;Num 35.25;Ex 28.2;Lev 16.32;Lev 10.6;

¹¹Să nu se ducă la nici un mort; să nu se facă necurat, şi să nu se atingă nici chiar de tatăl său sau de mama sa.

Num 19.14;Lev 21.1-2;

¹²Să nu iasă din sfântul locaş, şi să nu necinstească sfântul locaş al Dumnezeului său; căci untdelemnul ungerii Dumnezeului său este o cunună pe el. Eu sunt Domnul.

Lev 10.7;Ex 28.36;Lev 8.9-30;

¹³Femeia pe care o va lua el de nevastă, să fie fecioară.

Lev 21.7;Ezec 44.22;

¹⁴Să nu ia nici o văduvă, nici o femeie despărţită de bărbat, nici o femeie spurcată sau curvă; ci femeia pe care o va lua de nevastă din poporul său, să fie fecioară.

¹⁵Să nu-şi necinstească sămânţa în poporul lui; căci Eu sunt Domnul, care-l sfinţesc."

Lev 21.8;

Însuşirile preotului.

¹⁶Domnul a vorbit lui Moise, şi a zis:

¹⁷"Vorbeşte lui Aaron, şi spune-i: "Nici un om din neamul tău şi din urmaşii tăi care va avea o meteahnă trupească, să nu se apropie ca să aducă mâncarea Dumnezeului lui.

Lev 10.3;Num 16.5;Ps 65.4;

¹⁸Nici un om care va avea o meteahnă trupească nu va putea să se apropie: şi anume nici un om orb, şchiop, cu nasul cârn sau cu un mădular mai lung;

Lev 22.23;

¹⁹nici un om cu piciorul frânt sau cu mâna frântă;

²⁰nici un om ghebos sau pipernicit, cu albeaţă în ochi, care are râie, pecingine sau boşit.

Deut 23.1;

²¹Nici un om din neamul preotului Aaron, care va avea vreo meteahnă trupească, să nu se apropie ca să aducă Domnului jertfele mistuite de foc; are o meteahnă trupească: să nu se apropie ca să aducă mâncarea Dumnezeului lui.

Lev 21.6;

²²Din mâncarea Dumnezeului lui, fie lucruri prea sfinte, fie lucruri sfinte, va putea să mănânce.

Lev 2.3-10;Lev 6.17-29;Lev 7.1;Lev 24.9;Num 18.9;Lev 22.10-12;Num 18.19;

²³Dar să nu se ducă la perdeaua dinăuntru, şi să nu se apropie de altar, căci are o meteahnă trupească; să nu-Mi necinstească locaşurile Mele cele sfinte, căci Eu sunt Domnul, care îi sfinţesc."

Lev 21.12;

²⁴Astfel a vorbit Moise lui Aaron şi fiilor săi, şi tuturor copiilor lui Israel.

Când să mănânce din jertfe.

22

¹Domnul a vorbit lui Moise, şi a zis:

²Vorbeşte lui Aaron şi fiilor lui, ca să se ferească de lucrurile sfinte, care Îmi sunt închinate de copiii lui Israel, şi să nu necinstească Numele Meu cel sfânt. Eu sunt Domnul.

Num 6.3;Lev 18.21;Ex 28.38;Num 18.32;Deut 15.19;

³Spune-le: "Orice om dintre urmaşii voştri şi din neamul vostru, care se va apropia de lucrurile sfinte pe care le închină Domnului copiii lui Israel, şi care va avea pe el o necurăţie, omul acela să fie nimicit dinaintea Mea. Eu sunt Domnul.

Lev 7.20;

⁴Orice om din neamul lui Aaron, care va avea lepră sau scurgere de sămânţă, să nu mănânce din lucrurile sfinte până nu va fi curat. Tot aşa şi cel ce se va atinge de cineva spurcat prin atingerea de vreun mort, de cel ce va avea o lepădare de sămânţă în somn,

Lev 15.2;Lev 14.2;Lev 15.13;Num 19.11-22;Lev 15.16;

⁵cel ce se va atinge de o târâtoare şi se va spurca, sau un om atins de vreo necurăţie oarecare şi care se va fi făcut necurat prin ea.

Lev 11.24-44;Lev 15.7-19;

⁶Cine se va atinge de aceste lucruri, va fi necurat până seara; să nu mănânce din lucrurile sfinte, decât după ce îşi va scălda trupul în apă;

Lev 15.5;Evr 10.22;

⁷după asfinţitul soarelui, va fi curat; şi în urmă va mânca din lucrurile sfinte, căci aceasta este hrana lui.

Lev 21.22;Num 18.11-13;

⁸Să nu mănânce dintr-o vită moartă sau sfâşiată, ca să nu se spurce cu ea. Eu sunt Domnul.

Ex 22.31;Lev 17.15;Ezec 44.31;

⁹Să păzească poruncile Mele, ca să nu-şi ia pedeapsa pentru păcatul lor şi să nu moară, pentru că au necinstit lucrurile sfinte. Eu sunt Domnul, care îi sfinţesc.

Ex 28.43;Num 18.22-32;

Cine să nu mănânce din lucrurile sfinte.

¹⁰Nici un străin să nu mănânce din lucrurile sfinte; cel ce locuieşte la un preot ca oaspete, şi cel tocmit cu ziua, să nu mănânce din lucrurile sfinte.

1Sam 21.6;

¹¹Dar robul cumpărat de preot cu preţ de argint, va putea să mănânce, tot aşa şi cel născut în casa lui; ei să mănânce din hrana lui.

Num 18.11-13;

¹²Fata unui preot, măritată după un străin, să nu mănânce din lucrurile sfinte aduse jertfă prin ridicare.

¹³Dar fata unui preot, care va fi rămas văduvă sau despărţită de bărbat, fără să aibă copii, şi care se va întoarce în casa tatălui său, ca atunci când era fată, va putea să mănânce din hrana tatălui ei. Dar nici un străin să nu mănânce din ea.

Gen 38.11;Lev 10.14;Num 18.11-19;

¹⁴Dacă un om mănâncă dintr-un lucru sfânt, fără să bage de seamă, să dea preotului preţul lucrului sfânt, adăugând încă o cincime la el.

Lev 5.15-16;

¹⁵Preoţii să nu necinstească lucrurile sfinte aduse de copiii lui Israel, pe care le-au adus ei Domnului ca jertfă prin ridicare;

Num 18.32;

¹⁶ei vor face să apese astfel asupra lor păcatul de care s-ar face vinovaţi mâncând din lucrurile sfinte: căci Eu sunt Domnul, care îi sfinţesc."

Lev 22.9;

Jertfele să fie fără cusur.

¹⁷Domnul a vorbit lui Moise, şi a zis:

¹⁸"Vorbeşte lui Aaron şi fiilor lui, şi tuturor copiilor lui Israel, şi spune-le: "Orice om din casa lui Israel sau dintre străinii din Israel, care va aduce o ardere de tot Domnului, fie pentru împlinirea unei juruinţe, fie ca dar de bună voie,

Lev 1.2-10;Num 15.14;

¹⁹să ia o parte bărbătească fără cusur din boi, miei sau capre, pentru ca jertfa să fie primită.

Lev 1.3;

²⁰Să nu aduceţi nici una care să aibă vreun cusur, căci n-ar fi primită.

Deut 15.21;Deut 17.1;Mal 1.8-14;Efes 5.27;Evr 9.14;1Pet 1.19;

²¹Dacă un om aduce Domnului din boi sau din oi o jertfă de mulţumire, fie pentru împlinirea unei juruinţe, fie ca dar de bună voie, vita pentru jertfă să fie fără cusur, ca să fie primită; să n-aibă nici un cusur în ea.

Lev 3.1-6;Lev 7.16;Num 15.3-8;Deut 23.21-23;Ps 61.8;Ps 65.1;Ecl 5.4-5;

²²Să n-aduceţi nici una care să fie oarbă, slută, sau ciuntită, care să aibă bube, râie sau pecingine; din acestea să n-aduceţi pe altar ca jertfă mistuită de foc înaintea Domnului.

Lev 22.20;Mal 1.8;Lev 1.9-13;Lev 3.3-5;

²³Ca dar de bună voie vei putea să jertfeşti un bou sau un miel cu un mădular prea lung sau prea scurt; dar, ca dar pentru împlinirea unei juruinţe, nu va fi primit.

Lev 21.18;

²⁴Să n-aduceţi Domnului un dobitoc cu boaşele frânte, stricate, smulse sau tăiate; să nu-l aduceţi ca jertfă în ţara voastră.

²⁵Nici să nu luaţi de la străin vreunul din aceste dobitoace, ca să-l aduceţi ca mâncare Dumnezeului vostru; căci sunt sluţite, au metehne: şi n-ar fi primite."

Num 15.15-16;Lev 21.6-17;Mal 1.14;

²⁶Domnul a zis lui Moise:

²⁷"Viţelul, mielul sau iedul, după naştere, să mai rămână şapte zile cu mama sa, şi apoi, de la a opta zi înainte, va fi primit să fie adus Domnului ca jertfă mistuită de foc.

Ex 22.30;

²⁸Vaca, oaia sau capra, să n-o junghiaţi ca jertfă în aceeaşi zi cu fătul lor.

Deut 22.6;

²⁹Când veţi aduce Domnului o jertfă de mulţumire, s-o aduceţi aşa ca să fie primită.

Lev 7.12;Ps 107.22;Ps 116.17;Amos 4.5;

³⁰Vita să se mănânce în aceeaşi zi; să nu lăsaţi nimic din ea până a doua zi dimineaţa. Eu sunt Domnul.

Lev 7.15;

³¹Să păziţi poruncile Mele, şi să le împliniţi. Eu sunt Domnul.

Lev 19.37;Num 15.40;Deut 4.40;

³²Să nu necinstiţi Numele Meu cel sfânt, ca să fiu sfinţit în mijlocul copiilor lui Israel. Eu sunt Domnul, care vă sfinţesc,

Lev 18.21;Lev 10.3;Mat 6.9;Luc 11.2;Lev 20.8;

³³şi care v-am scos din ţara Egiptului, ca să fiu Dumnezeul vostru. Eu sunt Domnul."

Ex 6.7;Lev 11.45;Lev 19.36;Lev 25.38;Num 15.41;

Sărbătorile. Sabatul.

23

¹Domnul a vorbit lui Moise, şi a zis:

²"Vorbeşte copiilor lui Israel, şi spune-le: "Iată sărbătorile Domnului, pe care le veţi vesti ca adunări sfinte, iată sărbătorile Mele:

Lev 23.4-37;Ex 32.5;2Împ 10.20;Ps 81.3;

³Şase zile să lucraţi; dar ziua a şaptea este Sabatul, ziua de odihnă, cu o adunare sfântă. Să nu faceţi nici o lucrare în timpul ei: este Sabatul Domnului, în toate locuinţele voastre.

Ex 20.9;Ex 23.12;Ex 31.15;Ex 34.21;Lev 19.3;Deut 5.13;Luc 13.14;

Paştele.

⁴Iată sărbătorile Domnului, cu adunări sfinte, pe care le veţi vesti la vremurile lor hotărâte.

Lev 23.2-37;Ex 23.14;

⁵În luna întâia, în a patrusprezecea zi a lunii, între cele două seri, vor fi Paştele Domnului.

Ex 12.6-18;Ex 13.3-10;Ex 23.15;Ex 34.18;Num 9.2-3;Num 28.16-17;Deut 16.1-8;Ios 5.10;

⁶Şi în a cinsprezecea zi a lunii acesteia, va fi sărbătoarea azimilor în cinstea Domnului; şapte zile să mâncaţi azimi.

Ex 12.16;Num 28.18-25;

⁷În ziua întâia, să aveţi o adunare sfântă: atunci să nu faceţi nici o lucrare de slugă.

⁸Şapte zile să aduceţi Domnului jertfe mistuite de foc. În ziua a şaptea să fie o adunare sfântă: atunci să nu faceţi nici o lucrare de slugă."

⁹Domnul a vorbit lui Moise, şi a zis:

¹⁰"Vorbeşte copiilor lui Israel, şi spune-le: "Când veţi intra în ţara pe care v-o dau, şi când veţi secera semănăturile, să aduceţi preotului un snop, ca pârgă a secerişului vostru.

Ex 23.16-19;Ex 34.22-26;Num 15.2-18;Num 28.26;Deut 16.9;Ios 3.15;Rom 11.16;1Cor 15.20;Iac 1.18;Apoc 15.4;

¹¹El să legene snopul într-o parte şi într-alta înaintea Domnului, ca să fie primit: preotul să-l legene într-o parte şi într-alta, a doua zi după Sabat.

Ex 29.24;

¹²În ziua când veţi legăna snopul, să aduceţi, ca ardere de tot Domnului, un miel de un an fără cusur;

¹³să adăugaţi la el două zecimi de efă din floarea făinii, frământată cu untdelemn, ca dar de mâncare mistuit de foc, de un miros plăcut Domnului; şi să aduceţi o jertfă de băutură de un sfert de hin de vin.

Lev 2.14-16;

¹⁴Să nu mâncaţi nici pâine, nici spice prăjite sau pisate, până în ziua aceasta, când veţi aduce un dar de mâncare Dumnezeului vostru. Aceasta este o lege veşnică pentru urmaşii voştri, în toate locurile în care veţi locui.

Rusaliile.

¹⁵De a doua zi după Sabat, din ziua când veţi aduce snopul ca să fie legănat într-o parte şi într-alta, să număraţi şapte săptămâni întregi.

Ex 34.22;Lev 25.8;Deut 16.9;

¹⁶Să număraţi cincizeci de zile până în ziua care vine după al şaptelea Sabat; şi atunci să aduceţi Domnului un nou dar de mâncare.

Fapt 2.1;Num 28.26;

¹⁷Să aduceţi din locuinţele voastre două pâini, ca să fie legănate într-o parte şi într-alta; să fie făcute cu două zecimi de efă din floarea făinii, şi coapte cu aluat: acestea sunt cele dintâi roade pentru Domnul.

Ex 23.16-19;Ex 22.29;Ex 34.22-26;Num 15.17-21;Num 28.26;Deut 26.1;

¹⁸Afară de aceste pâini, să aduceţi ca ardere de tot Domnului şapte miei de un an fără cusur, un viţel şi doi berbeci; să adăugaţi la ei darul de mâncare şi jertfa de băutură obişnuite, ca dar de mâncare mistuit de foc, de un miros plăcut Domnului.

¹⁹Să aduceţi şi un ţap ca jertfă de ispăşire, şi doi miei de un an ca jertfă de mulţumire.

Lev 4.23-28;Num 28.30;Lev 3.1;

²⁰Preotul să legene aceste dobitoace într-o parte şi într-alta ca dar legănat înaintea Domnului, împreună cu pâinea adusă ca pârgă şi cu cei doi miei: ele să fie închinate Domnului, şi să fie ale preotului.

Num 18.12;Deut 18.4;

²¹În aceeaşi zi, să vestiţi sărbătoarea, şi să aveţi o adunare sfântă: atunci să nu faceţi nici o lucrare de slugă. Aceasta este o lege veşnică pentru urmaşii voştri, în toate locurile în care veţi locui.

²²Când veţi secera semănăturile din ţara voastră, să laşi nesecerat un colţ din câmpul tău, şi să nu strângi ce rămâne de pe urma secerătorilor. Să laşi săracului şi străinului aceste spice. Eu sunt Domnul, Dumnezeul vostru."

Lev 19.9;Deut 24.19;

Anul nou.

²³Domnul a vorbit lui Moise, şi a zis:

²⁴"Vorbeşte copiilor lui Israel, şi spune-le: "În luna a şaptea, în cea dintâi zi a lunii, să aveţi o zi de odihnă, vestită cu sunet de trâmbiţe, şi o adunare sfântă.

Num 29.1;Lev 25.9;

²⁵Atunci să nu faceţi nici o lucrare de slugă, şi să aduceţi Domnului jertfe mistuite de foc."

Ziua ispăşirii.

²⁶Domnul a vorbit lui Moise, şi a zis:

²⁷"În ziua a zecea a acestei a şaptea luni, va fi ziua ispăşirii: atunci să aveţi o adunare sfântă, să vă smeriţi sufletele, şi să aduceţi Domnului jertfe mistuite de foc.

Lev 16.30;Num 29.7;

²⁸Să nu faceţi nici o lucrare în ziua aceea, căci este ziua ispăşirii, când trebuie făcută ispăşire pentru voi înaintea Domnului, Dumnezeului vostru.

²⁹Oricine nu se va smeri în ziua aceea, va fi nimicit din poporul lui.

Gen 17.14;

³⁰Pe oricine va face în ziua aceea vreo lucrare oarecare, îl voi nimici din mijlocul poporului lui.

Lev 20.3-6;

³¹Să nu faceţi nici o lucrare atunci. Aceasta este o lege veşnică pentru urmaşii voştri, în toate locurile în care veţi locui.

³²Aceasta să fie pentru voi o zi de Sabat, o zi de odihnă, şi să vă smeriţi sufletele în ziua aceasta; din seara zilei a noua până în seara următoare, să prăznuiţi Sabatul vostru."

Corturile.

³³Domnul a vorbit lui Moise, şi a zis:

³⁴"Vorbeşte copiilor lui Israel şi spune-le: "În a cincisprezecea zi a acestei a şaptea luni, va fi sărbătoarea corturilor, în cinstea Domnului, timp de şapte zile.

Ex 23.16;Num 29.12;Deut 16.13;Ezra 3.4;Neem 8.14;Zah 14.16;Ioan 7.2;

³⁵În ziua întâi să fie o adunare sfântă: să nu faceţi nici o lucrare de slugă în timpul ei.

³⁶Timp de şapte zile, să aduceţi Domnului jertfe mistuite de foc. A opta zi, să aveţi o adunare sfântă, şi să aduceţi Domnului jertfe mistuite de foc; aceasta să fie o adunare de sărbătoare: să nu faceţi nici o lucrare de slugă în timpul ei.

Num 29.35;Neem 8.18;Ioan 7.37;Deut 16.8;2Cron 7.9;Neem 8.18;Ioel 1.14;Ioel 2.15;

³⁷Acestea sunt sărbătorile Domnului, în care veţi vesti adunări sfinte, ca să se aducă Domnului jertfe mistuite de foc, arderi de tot, daruri de mâncare, jertfe de vite şi jertfe de băutură, fiecare lucru la ziua hotărâtă.

Lev 23.2-4;

³⁸Afară de aceasta să păziţi Sabatele Domnului, şi să vă aduceţi darurile voastre Domnului, să aduceţi toate jertfele făcute pentru împlinirea unei juruinţe şi toate darurile voastre făcute de bună voie.

Num 29.39;

³⁹În a cincisprezecea zi a lunii acesteia a şaptea, când veţi strânge roadele ţării, să prăznuiţi o sărbătoare în cinstea Domnului, timp de şapte zile: cea dintâi zi să fie o zi de odihnă, şi a opta să fie tot o zi de odihnă.

Ex 23.16;Deut 16.13;

⁴⁰În ziua întâi să luaţi poame din pomii cei frumoşi, ramuri de finici, ramuri de copaci stufoşi şi de sălcii de râu, şi să vă bucuraţi înaintea Domnului, Dumnezeului vostru, şapte zile.

Neem 8.15;Deut 16.14-15;

⁴¹În fiecare an să prăznuiţi sărbătoarea aceasta în cinstea Domnului, timp de şapte zile. Aceasta este o lege veşnică pentru urmaşii voştri. În luna a şaptea s-o prăznuiţi.

Num 29.12;Neem 8.18;

⁴²Şapte zile să locuiţi în corturi; toţi băştinaşii din Israel să locuiască în corturi,

Neem 8.14-16;

⁴³pentru ca urmaşii voştri să ştie că am făcut pe copiii lui Israel să locuiască în corturi, după ce i-am scos din ţara Egiptului. Eu sunt Domnul, Dumnezeul vostru."

Deut 31.13;Ps 78.5-6;

⁴⁴Aşa a spus Moise copiilor lui Israel care sunt sărbătorile Domnului.

Lev 23.2;

Rânduieli privitoare la sfeşnic.

24

¹Domnul a vorbit lui Moise, şi a zis:

²"Porunceşte copiilor lui Israel să-ţi aducă pentru sfeşnic untdelemn curat de măsline tescuite, ca să ţină candelele aprinse neîncetat.

Ex 27.20-21;

³Aaron să-l pregătească dincoace de perdeaua dinăuntru, care este înaintea mărturiei, în cortul întâlnirii, pentru ca să ardă neîncetat de seara până dimineaţa în faţa Domnului. Aceasta este o lege veşnică pentru urmaşii voştri.

⁴Să aşeze candelele în sfeşnicul de aur curat, ca să ardă neîncetat înaintea Domnului.

Ex 31.8;Ex 39.37;

⁵Să iei floare de făină, şi să faci din ea douăsprezece turte; fiecare turtă să fie făcută din două zecimi de efă.

Ex 25.30;

Pâinile pentru punerea înainte.

⁶Să le pui în două şiruri, câte şase în fiecare şir, pe masa de aur curat, înaintea Domnului.

1Împ 7.48;2Cron 4.19;2Cron 13.11;Evr 9.2;

⁷Peste fiecare şir să pui tămâie curată, care să fie pe pâine ca aducere aminte, ca un dar de mâncare mistuit de foc înaintea Domnului.

⁸În fiecare zi de Sabat să se pună aceste pâini înaintea Domnului, neîncetat: acesta este un legământ veşnic pe care-l vor ţine copiii lui Israel.

Num 4.7;1Cron 9.32;2Cron 2.4;

⁹Pâinile acestea să fie ale lui Aaron şi ale fiilor lui, şi să le mănânce într-un loc sfânt; căci ele sunt pentru ei un lucru prea sfânt, o parte din darurile de mâncare mistuite de foc înaintea Domnului. Aceasta este o lege veşnică."

1Sam 21.6;Mat 12.4;Marc 2.26;Luc 6.4;Ex 29.33;Lev 8.31;Lev 21.22;

Pedeapsa împotriva hulitorilor şi ucigaşilor.

¹⁰Fiul unei femei israelite şi al unui bărbat egiptean, venind în mijlocul copiilor lui Israel, s-a certat în tabără cu un bărbat israelit.

¹¹Fiul femeii israelite a hulit şi a blestemat Numele lui Dumnezeu. L-au adus la Moise. Mama sa se numea Şelomit, fata lui Dibri, din seminţia lui Dan.

Lev 24.16;Iov 1.5-22;Iov 2.5-10;Isa 8.21;Ex 18.22-26;

¹²L-au aruncat în temniţă, până va spune Moise ce va porunci Domnul.

Num 15.34;Ex 18.15-16;Num 27.5;Num 36.5-6;

¹³Domnul a vorbit lui Moise, şi a zis:

¹⁴"Scoate din tabără pe cel ce a hulit; toţi cei ce l-au auzit, să-şi pună mâinile pe capul lui, şi toată adunarea să-l ucidă cu pietre.

Deut 13.9;Deut 17.7;

¹⁵Să vorbeşti copiilor lui Israel, şi să le spui: "Oricine va blestema pe Dumnezeul lui, îşi va lua pedeapsa pentru păcatul lui.

Lev 5.1;Lev 20.17;Num 9.13;

¹⁶Cine va blestema Numele Domnului, va fi pedepsit cu moartea: toată adunarea să-l ucidă cu pietre. Fie străin, fie băştinaş, să moară, pentru că a hulit Numele lui Dumnezeu.

1Împ 21.10-13;Ps 74.10-18;Mat 12.31;Marc 3.28;Iac 2.7;

¹⁷Cine va da unui om o lovitură de moarte, să fie pedepsit cu moartea.

Ex 21.12;Num 35.31;Deut 19.11-12;

¹⁸Cine va da unui dobitoc o lovitură de moarte, să-l înlocuiască: viaţă pentru viaţă.

Lev 24.21;

¹⁹Dacă cineva răneşte pe aproapele lui, să i se facă aşa cum a făcut şi el:

Ex 21.24;Deut 19.21;Mat 5.38;Mat 7.2;

²⁰frântură pentru frântură, ochi pentru ochi, dinte pentru dinte; să i se facă aceeaşi rană pe care a făcut-o el aproapelui său.

²¹Cine va ucide un dobitoc, să-l înlocuiască; dar cine va ucide un om, să fie pedepsit cu moartea.

Lev 24.18;Ex 21.33;Lev 24.17;

²²Să aveţi aceeaşi lege pentru străin ca şi pentru băştinaş; căci Eu sunt Domnul, Dumnezeul vostru."

Ex 12.49;Lev 19.34;Num 15.16;

²³Moise a vorbit copiilor lui Israel; au scos afară din tabără pe cel ce hulise, şi l-au ucis cu pietre. Copiii lui Israel au făcut după porunca pe care o dăduse lui Moise Domnul.

Lev 24.14;

Anul sabatic.

25

¹Domnul a vorbit cu Moise pe muntele Sinai, şi a zis:

²"Vorbeşte copiilor lui Israel, şi spune-le: "Când veţi intra în ţara pe care v-o dau, pământul să se odihnească, să ţină un Sabat în cinstea Domnului.

Ex 23.10;Lev 26.34-35;2Cron 36.21;

³Şase ani să-ţi semeni ogorul, şase ani să-ţi tai via, şi să strângi roadele.

⁴Dar anul al şaptelea să fie un Sabat, o vreme de odihnă pentru pământ, un Sabat ţinut în cinstea Domnului: în anul acela să nu-ţi semeni ogorul, şi să nu-ţi tai via.

⁵Să nu seceri ce va ieşi din grăunţele căzute de la seceriş, şi să nu culegi strugurii din via ta netăiată: acesta să fie un an de odihnă pentru pământ.

2Împ 19.29;

⁶Ceea ce va ieşi de la sine din pământ în timpul Sabatului lui, să vă slujească de hrană, ţie, robului şi roabei tale, celui tocmit de tine cu ziua şi străinului care locuieşte cu tine,

⁷vitelor tale şi fiarelor din ţara ta; tot venitul pământului să slujească de hrană.

Anul de veselie. Răscumpărarea averilor şi robilor.

⁸Să numeri şapte săptămâni de ani, de şapte ori şapte ani, şi zilele acestor şapte săptămâni de ani vor face patruzeci şi nouă de ani.

⁹În a zecea zi a lunii a şaptea, să pui să sune cu trâmbiţa răsunătoare; în ziua ispăşirii, să sunaţi cu trâmbiţa în toată ţara voastră.

Lev 23.24-27;

¹⁰Şi să sfinţiţi astfel anul al cincizecilea, să vestiţi slobozenia în ţară pentru toţi locuitorii ei: acesta să fie pentru voi anul de veselie; fiecare din voi să se întoarcă la moşia lui, şi fiecare din voi să se întoarcă în familia lui.

Isa 61.2;Isa 63.4;Ier 34.8-17;Luc 4.18;Lev 25.13;Num 36.4;

¹¹Anul al cincizecilea să fie pentru voi anul de veselie; atunci să nu semănaţi, să nu seceraţi ce vor aduce ogoarele de la ele, şi să nu culegeţi via netăiată.

Lev 25.5;

¹²Căci este anul de veselie: să-l priviţi ca ceva sfânt. Să mâncaţi ce vă vor da ogoarele voastre.

Lev 25.6-7;

¹³În anul acesta de veselie, fiecare din voi să se întoarcă la moşia lui.

Lev 25.10;Lev 27.24;Num 36.4;

¹⁴Dacă vindeţi ceva aproapelui vostru, sau dacă cumpăraţi ceva de la aproapele vostru, nici unul din voi să nu înşele pe fratele lui.

Lev 25.17;Lev 19.13;1Sam 12.3-4;Mic 2.2;1Cor 6.8;

¹⁵Să cumperi de la aproapele tău, socotind anii de la anul de veselie, şi el să-ţi vândă socotind anii de rod.

Lev 27.18-23;

¹⁶Cu cât vor fi mai mulţi ani, cu atât să ridici preţul; şi cu cât vor fi mai puţini ani, cu atât să-l scazi; căci el îţi vinde numai numărul secerişurilor.

¹⁷Nici unul din voi să nu înşele deci pe aproapele lui, şi să te temi de Dumnezeul tău; căci Eu sunt Domnul, Dumnezeul vostru.

Lev 25.14;Lev 25.43;Lev 19.14-32;

¹⁸Împliniţi legile Mele, păziţi poruncile Mele şi împliniţi-le; şi veţi locui fără frică în ţară.

Lev 19.37;Lev 26.5;Deut 12.10;Ps 4.8;Prov 1.33;Ier 23.6;

¹⁹Ţara îşi va da roadele, veţi mânca din ele şi vă veţi sătura, şi veţi locui fără frică în ea.

Lev 26.5;Ezec 34.25-28;

²⁰Dacă veţi zice: "Ce vom mânca în anul al şaptelea, fiindcă nu vom semăna şi nu vom strânge roadele?"

Mat 6.25-31;Lev 25.4-5;

²¹Eu vă voi da binecuvântarea Mea în anul al şaselea, şi pământul va da roade pentru trei ani.

Ex 16.29;Deut 28.8;

²²Când veţi semăna în anul al optulea, veţi mânca tot din vechile roade; până la al nouălea an, până la noile roade, veţi mânca tot din cele vechi.

2Împ 19.29;Ios 5.11-12;

²³Pământurile să nu se vândă de veci; căci ţara este a Mea, iar voi sunteţi la Mine ca nişte străini şi venetici.

Deut 32.43;2Cron 7.20;Ps 85.1;Ioel 2.18;Ioel 3.2;1Cron 29.15;Ps 39.12;Ps 119.19;1Pet 2.11;

²⁴De aceea în toată ţara pe care o veţi stăpâni, să daţi dreptul de răscumpărare pentru pământuri.

²⁵Dacă fratele tău sărăceşte şi vinde o bucată din moşia lui, cel ce are dreptul de răscumpărare, ruda lui cea mai de aproape, să vină şi să răscumpere ce a vândut fratele său.

Rut 2.20;Rut 4.4-6;Rut 3.2-12;Ier 32.7-8;

²⁶Dacă un om n-are pe nimeni care să aibă dreptul de răscumpărare, şi-i stă în putinţă lui singur să facă răscumpărarea,

²⁷să socotească anii de la vânzare, să dea înapoi cumpărătorului ce prisoseşte, şi să se întoarcă la moşia lui.

Lev 25.50-52;

²⁸Dacă n-are cu ce să-i dea înapoi, lucrul vândut să rămână în mâinile cumpărătorului până la anul de veselie; la anul de veselie, el să se întoarcă la moşia lui, şi cumpărătorul să iasă din ea.

Lev 25.13;

²⁹Dacă un om vinde o casă de locuit într-o cetate înconjurată cu ziduri, să aibă drept de răscumpărare până la împlinirea unui an de la vânzare; dreptul lui de răscumpărare să ţină un an.

³⁰Dar dacă această casă, aşezată într-o cetate înconjurată cu ziduri, nu este răscumpărată înainte de împlinirea unui an întreg, ea va rămâne de veci cumpărătorului şi urmaşilor lui; iar în anul de veselie să nu iasă din ea.

³¹Casele din sate, care nu sunt înconjurate cu ziduri, să fie privite ca ţarini de pământ: ele vor putea fi răscumpărate, şi cumpărătorul va ieşi din ele în anul de veselie.

³²Cât priveşte cetăţile Leviţilor şi casele pe care le vor avea ei în aceste cetăţi, Leviţii să aibă un drept necurmat de răscumpărare.

Num 35.2;Ios 21.2;

³³Cine va cumpăra de la Leviţi o casă, să iasă în anul de veselie din casa vândută lui şi din cetatea în care o avea; căci casele din cetăţile Leviţilor sunt averea lor în mijlocul copiilor lui Israel.

Lev 25.28;

³⁴Ogoarele aşezate în jurul cetăţilor Leviţilor nu se vor putea vinde; căci ei le vor stăpâni de veci.

Fapt 4.36-37;

³⁵Dacă fratele tău sărăceşte, şi nu mai poate munci lângă tine, să-l sprijineşti, fie ca străin, fie ca venetic, ca să trăiască împreună cu tine.

Deut 15.7-8;Ps 37.26;Ps 41.1;Ps 112.5-9;Prov 14.31;Luc 6.35;Fapt 11.29;Rom 12.10;1Ioan 3.17;

³⁶Să nu iei de la el nici dobândă nici camătă: să te temi de Dumnezeul tău, şi fratele tău să trăiască împreună cu tine.

Ex 22.25;Deut 23.19;Neem 5.7;Ps 15.5;Prov 28.8;Ezec 18.8-17;Ezec 22.12;Lev 25.17;Neem 5.9;

³⁷Să nu-i împrumuţi banii tăi cu dobândă, şi să nu-i împrumuţi merindele tale pe camătă.

³⁸Eu sunt Domnul, Dumnezeul tău, care v-am scos din ţara Egiptului, ca să vă dau ţara Canaanului, ca să fiu Dumnezeul vostru.

Lev 22.32-33;

³⁹Dacă fratele tău sărăceşte lângă tine, şi se vinde ţie, să nu-l pui să-ţi facă muncă de rob.

Ex 21.2;Deut 15.12;1Împ 9.22;2Împ 4.1;Neem 5.5;Ier 34.14;

⁴⁰Ci să fie la tine ca un om tocmit cu ziua, ca un venetic; să stea în slujba ta până la anul de veselie.

⁴¹Atunci să iasă de la tine, el şi copiii lui care vor fi cu el, şi să se întoarcă în familia lui, la moşia părinţilor lui.

Ex 21.3;Lev 25.28;

⁴²Căci ei sunt slujitorii Mei, pe care i-am scos din ţara Egiptului; să nu fie vânduţi cum se vând robii.

Lev 25.55;Rom 6.22;1Cor 7.23;

⁴³Să nu-l stăpâneşti cu asprime, şi să te temi de Dumnezeul tău.

Efes 6.9;Col 4.1;Lev 25.46;Ex 1.13;Lev 25.17;Ex 1.17-21;Deut 25.18;Mal 3.5;

⁴⁴Dacă vrei să ai robi şi roabe, să-i iei de la neamurile care vă înconjoară; de la ele să cumpăraţi robi şi roabe.

Isa 56.3-6;

⁴⁵Veţi putea să-i cumpăraţi şi dintre copiii străinilor care vor locui la tine, şi din familiile lor, pe care le vor naşte în ţara voastră; ei vor fi averea voastră.

⁴⁶Îi puteţi lăsa moştenire copiilor voştri după voi, ca pe o moşie; şi puteţi să-i ţineţi astfel robi pe veci. Dar cât despre fraţii voştri, copiii lui Israel, nici unul din voi să nu stăpânească pe fratele său cu asprime.

Isa 14.2;Lev 25.43;

⁴⁷Dacă un străin, sau un venetic se îmbogăţeşte, şi fratele tău sărăceşte lângă el, şi se vinde străinului care locuieşte la tine sau vreunuia din familia străinului,

Lev 25.25-35;

⁴⁸el să aibă dreptul de răscumpărare, după ce se va fi vândut: unul din fraţii lui să poată să-l răscumpere.

Neem 5.5;

⁴⁹Unchiul lui, sau fiul unchiului lui, sau una din rudele lui de aproape, va putea să-l răscumpere; sau, dacă are mijloace, să se răscumpere singur.

Lev 25.26;

⁵⁰Să facă socoteala cu cel ce l-a cumpărat, din anul când s-a vândut până în anul de veselie; şi preţul de plătit va atârna de numărul anilor, care vor fi preţuiţi ca ai unui om tocmit cu plată.

Iov 7.1;Isa 16.14;Isa 21.16;

⁵¹Dacă mai sunt încă mulţi ani până la anul de veselie, îşi va plăti răscumpărarea după preţul anilor acelora şi să-l scadă din preţul cu care a fost cumpărat;

⁵²dacă mai rămân puţini ani până la anul de veselie, să le facă socoteala, şi să-şi plătească răscumpărarea după aceşti ani.

⁵³Să fie la el ca unul tocmit cu anul; şi acela la care va fi, să nu se poarte cu asprime cu el sub ochii tăi.

⁵⁴Iar dacă nu este răscumpărat în nici unul din aceste feluri, să iasă de la el în anul de veselie, el şi copiii lui care vor fi împreună cu el.

Lev 25.41;Ex 21.2-3;

⁵⁵Căci copiii lui Israel sunt robii Mei; ei sunt robii Mei, pe care i-am scos din ţara Egiptului. Eu sunt Domnul, Dumnezeul vostru.

Lev 25.42;

Binecuvântarea.

26

¹Să nu vă faceţi idoli, să nu vă ridicaţi nici chip cioplit, nici stâlp de aducere aminte; să nu puneţi în ţara voastră nici o piatră împodobită cu chipuri, ca să vă închinaţi înaintea ei; căci Eu sunt Domnul, Dumnezeul vostru.

Ex 20.4-5;Deut 5.8;Deut 16.22;Deut 27.15;Ps 97.7;

²Să păziţi Sabatele Mele, şi să cinstiţi locaşul Meu cel sfânt. Eu sunt Domnul.

Lev 19.30;

³Dacă veţi urma legile Mele, dacă veţi păzi poruncile Mele şi le veţi împlini,

Deut 11.13-15;Deut 28.1-14;

⁴vă voi trimite ploi la vreme, pământul îşi va da roadele, şi pomii de pe câmp îşi vor da roadele.

Isa 30.23;Ezec 34.26;Ioel 2.23-24;Ps 67.6;Ps 85.12;Ezec 34.27;Ezec 36.30;Zah 8.12;

⁵Abia veţi treiera grâul, şi veţi începe culesul viei, şi culesul viei va ţine până la semănătură; veţi avea pâine din belşug, veţi mânca şi vă veţi sătura şi veţi locui fără frică în ţara voastră.

Amos 9.13;Lev 25.19;Deut 11.15;Ioel 2.19-26;Lev 25.18;Iov 11.18;Ezec 34.25-28;

⁶Voi da pace în ţară, şi nimeni nu vă va tulbura somnul; voi face să piară din ţară fiarele sălbatice, şi sabia nu va trece prin ţara voastră.

1Cron 22.9;Ps 29.11;Ps 147.14;Isa 45.7;Hag 2.9;Iov 11.19;Ps 3.5;Ps 4.8;Isa 35.9;Ier 30.10;Ezec 34.25;Osea 2.18;Ţef 3.13;2Împ 17.25;Ezec 5.17;Ezec 14.15;Ezec 14.17;

⁷Veţi urmări pe vrăjmaşii voştri, şi ei vor cădea ucişi de sabie înaintea voastră.

⁸Cinci din voi vor urmări o sută, şi o sută din voi vor urmări zece mii, şi vrăjmaşii voştri vor cădea ucişi de sabie înaintea voastră.

Deut 32.30;Ios 23.10;

⁹Eu Mă voi întoarce spre voi, vă voi face să creşteţi, vă voi înmulţi, şi Îmi voi ţine legământul Meu cu voi.

Ex 2.25;2Împ 13.23;Gen 17.6-7;Neem 9.23;Ps 107.38;

¹⁰Veţi mânca din roadele cele vechi, şi veţi scoate afară pe cele vechi, ca să faceţi loc celor noi.

Lev 25.22;

¹¹Îmi voi aşeza locaşul Meu în mijlocul vostru, şi sufletul Meu nu vă va urî.

Ex 25.8;Ex 29.45;Ios 22.19;Ps 76.2;Ezec 37.26-28;Apoc 21.3;Lev 20.23;Deut 32.19;

¹²Voi umbla în mijlocul vostru; Eu voi fi Dumnezeul vostru, şi voi veţi fi poporul Meu.

2Cor 6.16;Ex 6.7;Ier 7.23;Ier 11.4;Ier 30.22;Ezec 11.20;Ezec 36.28;

¹³Eu sunt Domnul, Dumnezeul vostru, care v-am scos din ţara Egiptului, care v-am scos din robie; Eu am rupt legăturile jugului vostru, şi v-am făcut să mergeţi cu capul ridicat.

Lev 25.38-55;Ier 2.20;Ezec 34.27;

Blestemul.

¹⁴Dar dacă nu Mă ascultaţi şi nu împliniţi toate aceste porunci,

Deut 28.15;Plân 2.17;Mal 2.2;

¹⁵dacă nesocotiţi legile Mele, şi dacă sufletul vostru urăşte rânduielile Mele, aşa încât să nu împliniţi toate poruncile Mele şi să rupeţi legământul Meu,

Lev 26.43;2Împ 17.15;

¹⁶iată ce vă voi face atunci. Voi trimite peste voi groaza, lingoarea şi frigurile, care vor face să vi se stingă ochii, şi să piară viaţa din voi. Sămânţa o veţi semăna în zadar, căci o vor mânca vrăjmaşii voştri.

Deut 28.65-67;Deut 32.25;Ier 15.8;Deut 28.22;1Sam 2.33;Deut 28.33-51;Iov 31.8;Ier 5.17;Ier 12.13;Mic 6.15;

¹⁷Îmi voi întoarce Faţa împotriva voastră, şi veţi fi bătuţi şi veţi fugi dinaintea vrăjmaşilor voştri; cei ce vă urăsc vă vor subjuga, şi veţi fugi fără să fiţi urmăriţi chiar.

Lev 17.10;Deut 28.25;Jud 2.14;Ier 19.7;Ps 106.41;Lev 26.36;Ps 53.5;Prov 28.1;

¹⁸Dacă, cu toate acestea, nu Mă veţi asculta, vă voi pedepsi de şapte ori mai mult pentru păcatele voastre.

1Sam 2.5;Ps 119.164;Prov 24.16;

¹⁹Voi frânge mândria puterii voastre, voi face ca deasupra voastră cerul să fie de fier, şi pământul de aramă.

Isa 25.11;Isa 26.5;Ezec 7.24;Ezec 30.6;Deut 28.23;

²⁰Vi se va istovi puterea fără folos: pământul vostru nu-şi va da roadele, şi pomii de pe pământ nu-şi vor da roadele.

Ps 127.1;Isa 49.4;Deut 11.17;Deut 28.18;Hag 1.10;

²¹Dacă şi după aceasta vă veţi împotrivi, şi nu veţi voi să Mă ascultaţi, vă voi lovi de şapte ori mai mult pentru păcatele voastre.

²²Voi trimite împotriva voastră fiarele de pe câmp, care vă vor lăsa fără copii, vă vor nimici vitele, şi vă vor împuţina; aşa că vă vor rămâne drumurile pustii.

Deut 32.24;2Împ 17.25;Ezec 5.17;Ezec 14.15;Jud 5.6;2Cron 15.5;Isa 33.8;Plân 1.4;Zah 7.14;

²³Dacă pedepsele acestea nu vă vor îndrepta, şi dacă vă veţi împotrivi Mie,

Ier 2.30;Ier 5.3;Amos 4.6-12;

²⁴Mă voi împotrivi şi Eu vouă, şi vă voi lovi de şapte ori mai mult pentru păcatele voastre.

2Sam 22.27;Ps 18.26;

²⁵Voi face să vină împotriva voastră sabie, care va răzbuna călcarea legământului Meu; şi când vă veţi strânge în cetăţile voastre, voi trimite ciuma în mijlocul vostru, şi veţi fi daţi în mâinile vrăjmaşului.

Ezec 5.17;Ezec 6.3;Ezec 14.17;Ezec 29.8;Ezec 33.2;Num 14.12;Deut 28.21;Ier 14.12;Ier 24.10;Ier 29.17-18;Amos 4.10;

²⁶Când vă voi trimite lipsă de pâine, zece femei vă vor coace pâine într-un singur cuptor, şi vi se va da pâinea cu cântarul; veţi mânca, dar nu vă veţi sătura.

Ps 105.16;Isa 3.1;Ezec 4.16;Ezec 5.16;Ezec 14.13;Isa 9.20;Mic 6.14;Hag 1.6;

²⁷Dacă, cu toate acestea, nu Mă veţi asculta, şi dacă vă veţi împotrivi Mie,

Lev 26.21-24;

²⁸Mă voi împotrivi şi Eu vouă cu mânie, şi vă voi pedepsi de şapte ori mai mult pentru păcatele voastre.

Isa 59.18;Isa 63.3;Isa 66.15;Ier 21.5;Ezec 5.13-15;Ezec 8.18;

²⁹Veţi mânca până şi carnea fiilor voştri, veţi mânca până şi carnea fiicelor voastre.

Deut 28.53;2Împ 6.29;Plân 4.10;Ezec 5.10;

³⁰Vă voi nimici înălţimile pentru jertfă, vă voi dărâma stâlpii închinaţi soarelui, voi arunca trupurile voastre moarte peste trupurile moarte ale idolilor voştri, şi sufletul Meu vă va urî.

2Cron 34.3-7;Isa 27.9;Ezec 6.3-13;2Împ 23.20;2Cron 34.5;Lev 20.23;Ps 78.59;Ps 89.38;Ier 14.19;

³¹Vă voi lăsa cetăţile pustii, vă voi pustii locaşurile sfinte, şi nu voi mai mirosi mirosul plăcut al tămâii voastre.

Neem 2.3;Ier 4.7;Ezec 6.6;Ps 74.7;Plân 1.10;Ezec 9.6;Ezec 21.2;

³²Voi pustii ţara, aşa că vrăjmaşii voştri care o vor locui vor rămâne încremeniţi văzând-o.

Ier 9.11;Ier 25.11-18;Deut 28.37;1Împ 9.8;Ier 18.16;Ier 19.8;Ezec 5.15;

³³Vă voi împrăştia printre neamuri, şi voi scoate sabia după voi. Ţara voastră va fi pustiită, şi cetăţile voastre vor rămâne pustii.

Deut 4.27;Deut 28.64;Ps 44.11;Ier 9.16;Ezec 12.15;Ezec 20.23;Ezec 22.15;Zah 7.14;

³⁴Atunci ţara se va bucura de Sabatele ei, tot timpul cât va fi pustiită şi cât veţi fi în ţara vrăjmaşilor voştri; atunci ţara se va odihni, şi se va bucura de Sabatele ei.

2Cron 36.21;

³⁵Tot timpul cât va fi pustiită, va avea odihna pe care n-o avusese în anii voştri de Sabat, când o locuiaţi.

Lev 25.2;

³⁶În inima acelora dintre voi care vor mai rămâne în viaţă, în ţara vrăjmaşilor lor, voi băga frica; şi îi va urmări până şi foşnetul unei frunze suflate de vânt; vor fugi ca de sabie, şi vor cădea fără să fie urmăriţi.

Ezec 21.7-15;Lev 26.17;Iov 15.21;Prov 28.1;

³⁷Se vor prăvăli unii peste alţii ca înaintea sabiei, fără să fie urmăriţi. Nu veţi putea să staţi în picioare în faţa vrăjmaşilor voştri;

Isa 10.4;Jud 7.22;1Sam 14.15-16;Ios 7.12-13;Jud 2.14;

³⁸veţi pieri printre neamuri, şi vă va mânca ţara vrăjmaşilor voştri.

³⁹Iar pe aceia dintre voi care vor mai rămâne în viaţă, îi va apuca durerea pentru fărădelegile lor, în ţara vrăjmaşilor lor; îi va apuca durerea şi pentru fărădelegile părinţilor lor.

Deut 4.27;Deut 28.65;Neem 1.8;Ier 3.25;Ier 29.12-13;Ezec 4.17;Ezec 6.9;Ezec 20.43;Ezec 21.23;Ezec 33.10;Ezec 36.31;Osea 5.15;Zah 10.9;

Primirea din nou.

⁴⁰Îşi vor mărturisi fărădelegile lor şi fărădelegile părinţilor lor, călcările de lege pe care le-au săvârşit faţă de Mine, şi împotrivirea cu care Mi s-au împotrivit, păcate din pricina cărora

Num 5.7;1Împ 8.33-47;Neem 9.2;Prov 28.13;Dan 9.3-4;Luc 15.18;1Ioan 1.9;

⁴¹şi Eu M-am împotrivit lor, şi i-am adus în ţara vrăjmaşilor lor. Şi atunci inima lor netăiată împrejur se va smeri, şi vor plăti datoria fărădelegilor lor.

Ier 6.10;Ier 9.25-26;Ezec 44.7;Fapt 7.51;Rom 2.29;Col 2.11;1Împ 21.29;2Cron 12.6-12;2Cron 32.26;2Cron 33.12-13;

⁴²Atunci Îmi voi aduce aminte de legământul Meu cu Iacov, Îmi voi aduce aminte de legământul Meu cu Isaac şi de legământul Meu cu Avraam, şi Îmi voi aduce aminte de ţară.

Ex 2.24;Ex 6.5;Ps 106.45;Ezec 16.60;Ps 136.23;

⁴³Ţara însă va trebui să fie părăsită de ei, şi se va bucura de Sabatele ei în timpul când va rămâne pustiită departe de ei; şi ei vor plăti datoria fărădelegilor lor, pentru că au nesocotit poruncile Mele, şi pentru că sufletul lor a urât legile Mele.

Lev 26.34-35;Lev 26.15;

⁴⁴Dar, şi când vor fi în ţara vrăjmaşilor lor, nu-i voi lepăda de tot, şi nu-i voi urî până acolo încât să-i nimicesc de tot, şi să rup legământul Meu cu ei; căci Eu sunt Domnul, Dumnezeul lor.

Deut 4.31;2Împ 13.23;Rom 11.2;

⁴⁵Ci Îmi voi aduce aminte spre binele lor de vechiul legământ, prin care i-am scos din ţara Egiptului, în faţa neamurilor, ca să fiu Dumnezeul lor. Eu sunt Domnul."

Rom 11.28;Lev 22.33;Lev 25.38;Ps 98.2;Ezec 20.9-22;

⁴⁶Acestea sunt rânduielile, poruncile şi legile, pe care le-a statornicit Domnul între El şi copiii lui Israel, pe muntele Sinai, prin Moise.

Lev 27.34;Deut 6.1;Deut 12.1;Deut 33.4;Ioan 1.17;Lev 25.1;

Juruinţele.

27

¹Domnul a vorbit lui Moise, şi a zis: "Vorbeşte copiilor lui Israel, şi spune-le:

²"Când se vor face juruinţe Domnului, dacă e vorba de oameni, ei să fie ai Domnului, după preţuirea ta.

Num 6.2;Jud 11.30-39;1Sam 1.11-28;

³Iar preţuirea pe care o vei face unui bărbat de la douăzeci până la şaizeci de ani, să fie de cincizeci de sicli de argint, după siclul sfântului locaş:

Ex 30.13;

⁴dacă este femeie, preţuirea să fie de treizeci de sicli.

⁵De la cinci până la douăzeci de ani, preţuirea să fie de douăzeci de sicli pentru un băiat, şi de zece sicli pentru o fată.

⁶De la o lună până la cinci ani, preţuirea să fie de cinci sicli de argint pentru un băiat, şi de trei sicli de argint pentru o fată.

⁷De la şaizeci de ani în sus, preţuirea să fie de cincisprezece sicli pentru un bărbat, şi de zece sicli pentru o femeie.

⁸Dacă cel ce a făcut juruinţa este prea sărac ca să plătească preţuirea aceasta făcută de tine, să-l aducă la preot, să-l preţuiască; şi preotul să facă o preţuire potrivit cu mijloacele omului aceluia.

⁹Dacă este vorba de dobitoacele care pot fi aduse ca jertfă Domnului, orice dobitoc care se va da Domnului, va fi ceva sfânt.

¹⁰Să nu-l schimbe, şi să nu pună unul rău în locul unuia bun, nici unul bun în locul unuia rău; dacă s-ar întâmpla să se înlocuiască un dobitoc cu altul, şi unul şi celălalt va fi sfânt.

¹¹Dacă este vorba de dobitoacele necurate, care nu pot fi aduse ca jertfă Domnului, să aducă dobitocul la preot,

¹²care-i va face preţuirea după cum va fi bun sau rău, şi va rămâne la preţuirea preotului.

¹³Dacă vrea să-l răscumpere, să mai adauge o cincime la preţuirea lui.

Lev 27.15-19;

Predarea lucrurilor.

¹⁴Dacă cineva îşi închină Domnului casa, hărăzind-o Domnului ca un dar sfânt, preotul să-i facă preţuirea după cum va fi bună sau rea, şi să rămână la preţuirea făcută de preot.

¹⁵Dacă cel ce şi-a închinat Domnului casa, vrea s-o răscumpere, să adauge o cincime la preţul preţuirii ei, şi va fi a lui.

Lev 27.13;

¹⁶Dacă cineva închină Domnului un ogor din moşia lui, preţuirea ta să fie după câtimea de sămânţă pe care o dă, şi anume cincizeci de sicli de argint pentru un omer de sămânţă de orz.

¹⁷Dacă îşi închină Domnului ogorul, cu începere chiar din anul de veselie, să rămână la preţuirea ta;

¹⁸dar dacă îşi închină Domnului ogorul după anul de veselie, atunci preotul să-i socotească preţul după numărul anilor care mai rămân până la anul de veselie, şi să-l scadă din preţuirea ta.

Lev 25.15-16;

¹⁹Dacă cel ce şi-a închinat Domnului ogorul, vrea să-l răscumpere, atunci să mai adauge o cincime la argintul preţuit de tine, şi ogorul să rămână al lui.

Lev 27.13;

²⁰Dacă nu-şi răscumpără ogorul, şi-l vinde altui om, nu va mai putea fi răscumpărat.

²¹Şi când va ieşi cumpărătorul din el la anul de veselie, ogorul acela să fie închinat Domnului, ca ogor hărăzit Lui; să fie moşia preotului.

Lev 25.10-31;Lev 27.28;Num 18.14;Ezec 44.29;

²²Dacă cineva închină Domnului un ogor cumpărat de el, care nu face parte din moşia lui,

Lev 25.10-25;

²³preotul să-i socotească preţul după cât face preţuirea până la anul de veselie, şi omul acela să plătească în aceeaşi zi preţul hotărât de tine, ca lucru închinat Domnului.

Lev 27.18;

²⁴În anul de veselie, ogorul să se întoarcă la acela de la care fusese cumpărat şi din moşia căruia făcea parte.

Lev 25.28;

²⁵Toate preţuirile să se facă în sicli sfântului locaş: siclul are douăzeci de ghere.

Ex 30.13;Num 3.47;Num 18.16;Ezec 45.12;

Ce nu se poate închina.

²⁶Nimeni nu va putea să închine Domnului pe întâiul născut din vita lui, care chiar este al Domnului ca întâi născut; fie bou, fie miel, este al Domnului.

Ex 13.2-12;Ex 22.30;Num 18.17;Deut 15.19;

²⁷Dacă este vorba însă de un dobitoc necurat, să-l răscumpere cu preţul preţuit de tine, mai adăugând încă o cincime; dacă nu este răscumpărat, să fie vândut după preţuirea ta.

Lev 27.11-13;

²⁸Tot ce va dărui un om Domnului prin făgăduinţă, din ce are, nu va putea nici să se vândă, nici să se răscumpere: fie om, fie dobitoc, fie un ogor din moşia lui; tot ce va fi dăruit Domnului prin făgăduinţă, va fi un lucru prea sfânt pentru Domnul.

Lev 27.21;Ios 6.17-19;

²⁹Nici un om închinat Domnului prin făgăduinţă nu va putea fi răscumpărat, ci va fi omorât.

Num 21.2-3;

Zeciuielile.

³⁰Orice zeciuială din pământ, fie din roadele pământului, fie din rodul pomilor, este a Domnului; este un lucru închinat Domnului.

Gen 28.22;Num 18.21-24;2Cron 31.5-12;Neem 13.12;Mal 3.8-10;

³¹Dacă vrea cineva să răscumpere ceva din zeciuiala lui, să mai adauge o cincime.

Lev 27.13;

³²Orice zeciuială din cirezi şi din turme, din tot ce trece sub toiag, să fie o zeciuială închinată Domnului.

Ier 33.13;Ezec 20.37;Mic 7.14;

³³Să nu se cerceteze dacă dobitocul este bun sau rău, şi să nu se schimbe; dacă se înlocuieşte un dobitoc cu un altul, şi unul şi celălalt va fi sfânt, şi nu vor putea fi răscumpăraţi".

Lev 27.10;

³⁴Acestea sunt poruncile, pe care le-a dat lui Moise Domnul pentru copiii lui Israel, pe muntele Sinai.

Lev 26.46;