EVANGHELIA DUPĂ LUCA

²¹Când a venit ziua a opta, în care trebuia tăiat împrejur pruncul, I-au pus numele ISUS, nume, care fusese spus de înger înainte ca să fi fost El zămislit în pântece.

Gen 17.12;Lev 12.3;Luca 1.59;Mat 1.21-25;Luca 1.31;

²²Şi, când s-au împlinit zilele pentru curăţirea lor, după Legea lui Moise, Iosif şi Maria au adus Pruncul la Ierusalim, ca să-L înfăţişeze înaintea Domnului, -

Lev 12.2-6;

²³după cum este scris în Legea Domnului: "Orice întâi născut de partea bărbătească va fi închinat Domnului",

Ex 13.2;Ex 22.29;Ex 34.19;Num 3.13;Num 8.17;Num 18.15;

²⁴şi ca să aducă jertfă: o pereche de turturele sau doi pui de porumbei, după cum este poruncit în Legea Domnului.

Lev 12.2-8;

Cântarea lui Simeon.

²⁵Şi iată că în Ierusalim era un om numit Simeon. Omul acesta ducea o viaţă sfântă, şi era cu frica lui Dumnezeu. El aştepta mângâierea lui Israel, şi Duhul Sfânt era peste el.

Isa 40.1;Marc 15.43;Luca 2.38;

²⁶Duhul Sfânt îl înştiinţase că nu va muri înainte ca să vadă pe Hristosul Domnului.

Ps 89.48;Evr 11.5;

²⁷El a venit în Templu, mânat de Duhul. Şi, când au adus părinţii înăuntru pe Pruncul Isus, ca să împlinească cu privire la El ce poruncea Legea,

Mat 4.1;

²⁸Simeon L-a luat în braţe, a binecuvântat pe Dumnezeu, şi a zis:

²⁹"Acum, slobozeşte în pace pe robul Tău, Stăpâne, după cuvântul Tău.

Gen 46.30;Filip 1.23;

³⁰Căci au văzut ochii mei mântuirea Ta,

Isa 52.10;Luca 3.6;

³¹pe care ai pregătit-o să fie, înaintea tuturor popoarelor,

³²lumina care să lumineze neamurile, şi slava poporului Tău Israel."

Isa 9.2;Isa 42.6;Isa 49.6;Isa 60.1-3;Mat 4.16;Fapt 13.47;Fapt 28.28;

³³Tatăl şi mama Lui se mirau de lucrurile care se spuneau despre El.

³⁴Simeon i-a binecuvântat, şi a zis Mariei, mama Lui: "Iată, Copilul acesta este rânduit spre prăbuşirea şi ridicarea multora în Israel, şi să fie un semn, care va stârni împotrivire.

Isa 8.14;Osea 14.9;Mat 21.44;Rom 9.32-33;1Cor 1.23-24;2Cor 2.16;1Pet 2.7-8;Fapt 28.22;

³⁵Chiar sufletul tău va fi străpuns de o sabie, ca să se descopere gândurile multor inimi."

Ps 42.10;Ioan 19.25;

³⁶Mai era acolo şi o proorociţă, Ana, fata lui Fanuel, din seminţia lui Aşer. Ea era foarte înaintată în vârstă, şi trăise cu bărbatul ei şapte ani după fecioria ei.

³⁷Rămasă văduvă, şi fiind în vârstă de optzeci şi patru ani, Ana nu se depărta de Templu, şi zi şi noapte slujea lui Dumnezeu cu post şi cu rugăciuni.

Fapt 26.7;1Tim 5.5;

³⁸A venit şi ea în acelaşi ceas, şi a început să laude pe Dumnezeu, şi să vorbească despre Isus tuturor celor ce aşteptau mântuirea Ierusalimului.

Marc 15.43;Luca 2.25;Luca 24.21;

Întoarcerea la Nazaret.

³⁹După ce au împlinit tot ce poruncea Legea Domnului, Iosif şi Maria s-au întors în Galilea, în cetatea lor Nazaret.

⁴⁰Iar Pruncul creştea şi se întărea; era plin de înţelepciune, şi harul lui Dumnezeu era peste El.

Luca 1.80;Luca 2.52;

Isus în Templu la vârsta de doisprezece ani.

⁴¹Părinţii lui Isus se duceau la Ierusalim în fiecare an, la praznicul Paştelor.

Ex 23.15-17;Ex 34.23;Deut 16.1;Deut 16.16;

⁴²Când a fost El de doisprezece ani, s-au suit la Ierusalim, după obiceiul praznicului.

⁴³Apoi, după ce au trecut zilele praznicului, pe când se întorceau acasă, băiatul Isus a rămas în Ierusalim. Părinţii Lui n-au băgat de seamă lucrul acesta.

⁴⁴Au crezut că este cu tovarăşii lor de călătorie, şi au mers cale de o zi, şi L-au căutat printre rudele şi cunoscuţii lor.

⁴⁵Dar nu L-au găsit, şi s-au întors la Ierusalim să-L caute.

⁴⁶După trei zile, L-au găsit în Templu, şezând în mijlocul învăţătorilor, ascultându-i şi punându-le întrebări.

⁴⁷Toţi care-L auzeau, rămâneau uimiţi de priceperea şi răspunsurile Lui.

Mat 7.28;Marc 1.22;Luca 4.22-32;Ioan 7.15-46;

⁴⁸Când L-au văzut părinţii Lui, au rămas înmărmuriţi; şi mama Lui I-a zis: "Fiule, pentru ce Te-ai purtat aşa cu noi? Iată că tatăl Tău şi eu Te-am căutat cu îngrijorare."

⁴⁹El le-a zis: "De ce M-aţi căutat? Oare nu ştiaţi că trebuie să fiu în casa Tatălui Meu?"

Ioan 2.16;

⁵⁰Dar ei n-au înţeles spusele Lui.

Luca 9.45;Luca 18.34;

⁵¹Apoi S-a pogorât împreună cu ei, a venit la Nazaret, şi le era supus. Mama Sa păstra toate cuvintele acestea în inima ei.

Dan 7.28;Luca 2.19;

⁵²Şi Isus creştea în înţelepciune, în statură, şi era tot mai plăcut înaintea lui Dumnezeu şi înaintea oamenilor.

1Sam 2.26;Luca 2.40;

Propovăduirea lui Ioan Botezătorul.

3

¹În anul al cincisprezecelea al domniei lui Tiberiu Cezar, - pe când Pilat din Pont era dregător în Iudea, Irod, cârmuitor al Galileii, Filip, fratele lui, cârmuitor al Ituriei şi al Trahonitei, Lisania, cârmuitor al Abilenei,

²şi în zilele marilor preoţi Ana şi Caiafa, - Cuvântul lui Dumnezeu a vorbit lui Ioan, fiul lui Zaharia în pustie.

Ioan 11.49-51;Ioan 18.13;Fapt 4.6;

³Şi Ioan a venit prin tot ţinutul din împrejurimile Iordanului, şi propovăduia botezul pocăinţei, pentru iertarea păcatelor,

Mat 3.1;Marc 1.4;Luca 1.77;

⁴după cum este scris în cartea cuvintelor proorocului Isaia: "Iată glasul celui ce strigă în pustie: "Pregătiţi calea Domnului, neteziţi-I cărările.

Isa 40.3;Mat 3.3;Marc 1.3;Ioan 1.23;

⁵Orice vale va fi astupată, orice munte şi orice deal va fi prefăcut în loc neted; căile strâmbe vor fi îndreptate, şi drumurile zgrunţuroase vor fi netezite.

⁶Şi orice făptură va vedea mântuirea lui Dumnezeu."

Ps 98.2;Isa 52.10;Luca 2.10;

⁷Ioan zicea dar noroadelor, care veneau să fie botezate de el: "Pui de năpârci, cine v-a învăţat să fugiţi de mânia viitoare?

Mat 3.7;

⁸Faceţi dar roade vrednice de pocăinţa voastră, şi nu vă apucaţi să ziceţi în voi înşivă: "Avem pe Avraam ca tată!" Căci vă spun că Dumnezeu din pietrele acestea poate să ridice fii lui Avraam.

⁹Securea a şi fost înfiptă la rădăcina pomilor: deci, orice pom care nu face rod bun, este tăiat şi aruncat în foc."

Mat 7.19;

¹⁰Noroadele îl întrebau, şi ziceau: "Atunci ce trebuie să facem?"

Fapt 2.37;

¹¹Drept răspuns, el le zicea: "Cine are două haine, să împartă cu cine n-are nici una; şi cine are de mâncare, să facă la fel."

Luca 11.41;2Cor 8.14;Iac 2.15-16;1Ioan 3.17;1Ioan 4.20;

¹²Au venit şi nişte vameşi să fie botezaţi, şi i-au zis: "Învăţătorului, noi ce trebuie să facem?"

Mat 21.32;Luca 7.29;

¹³El le-a răspuns: "Să nu cereţi nimic mai mult peste ce v-a fost poruncit să luaţi."

Luca 19.8;

¹⁴Nişte ostaşi îl întrebau şi ei, şi ziceau: "Dar noi ce trebuie să facem?" El le-a răspuns: "Să nu stoarceţi nimic de la nimeni prin ameninţări, nici să nu învinuiţi pe nimeni pe nedrept, ci să vă mulţumiţi cu lefurile voastre."

Ex 23.1;Lev 19.11;

¹⁵Fiindcă norodul era în aşteptare, şi toţi se gândeau în inimile lor cu privire la Ioan, dacă nu cumva este el Hristosul,

¹⁶Ioan, drept răspuns, a zis tuturor: "Cât despre mine, eu vă botez cu apă; dar vine Acela care este mai puternic decât mine, şi căruia eu nu sunt vrednic să-I dezleg cureaua încălţămintelor. El vă va boteza cu Duhul Sfânt şi cu foc.

Mat 3.11;

¹⁷Acela are lopata în mână; Îşi va curăţi aria cu desăvârşire, şi Îşi va strânge grâul în grânar, iar pleava o va arde într-un foc care nu se stinge."

Mic 4.12;

Închinarea lui Ioan.

¹⁸Astfel propovăduia Ioan norodului Evanghelia, şi-i dădea încă multe alte îndemnuri.

¹⁹Dar cârmuitorul Irod, care era mustrat de Ioan pentru Irodiada, nevasta fratelui său Filip, şi pentru toate relele pe care le făcuse,

Mat 14.3;Marc 6.17;

²⁰a mai adăugat la toate celelalte rele şi pe acela că a închis pe Ioan în temniţă.

Botezul lui Isus.

²¹După ce a fost botezat tot norodul, a fost botezat şi Isus; şi pe când Se ruga, s-a deschis cerul,

Mat 3.13;Ioan 1.32;

²²şi Duhul Sfânt S-a pogorât peste El în chip trupesc, ca un porumbel. Şi din cer s-a auzit un glas, care zicea: "Tu eşti Fiul Meu preaiubit: în Tine Îmi găsesc toată plăcerea Mea!"

Cartea neamului lui Isus Hristos.

²³Isus avea aproape treizeci de ani, când a început să înveţe pe norod; şi era, cum se credea, fiul lui Iosif, fiul lui Eli,

Num 4.3-47;Mat 13.55;Ioan 6.42;

²⁴fiul lui Matat, fiul lui Levi, fiul lui Melhi, fiul lui Ianai, fiul lui Iosif,

²⁵fiul lui Matatia, fiul lui Amos, fiul lui Naum, fiul lui Esli, fiul lui Nagai,

²⁶fiul lui Maat, fiul lui Matatia, fiul lui Semei, fiul lui Ioseh, fiul lui Ioda,

²⁷fiul lui Ioanan, fiul lui Resa, fiul lui Zorobabel, fiul lui Salatiel, fiul lui Neri,

²⁸fiul lui Melhi, fiul lui Adi, fiul lui Cosam, fiul lui Elmadam, fiul lui Er,

²⁹fiul lui Isus, fiul lui Eliezer, fiul lui Iorim, fiul lui Matat, fiul lui Levi,

³⁰fiul lui Simeon, fiul lui Iuda, fiul lui Iosif, fiul lui Ionam, fiul lui Eliachim,

³¹fiul lui Melea, fiul lui Mena, fiul lui Matata, fiul lui Natan, fiul lui David,

Zah 12.12;2Sam 5.14;1Cron 3.5;

³²fiul lui Iese, fiul lui Iobed, fiul lui Booz, fiul lui Salmon, fiul lui Naason,

Rut 4.18;1Cron 2.10;

³³fiul lui Aminadab, fiul lui Admin, fiul lui Arni, fiul lui Esrom, fiul lui Fares, fiul lui Iuda,

³⁴fiul lui Iacov, fiul lui Isaac, fiul lui Avraam, fiul lui Tara, fiul lui Nahor,

Gen 11.24-26;

³⁵fiul lui Seruh, fiul lui Ragau, fiul lui Falec, fiul lui Eber, fiul lui Sala,

³⁶fiul lui Cainam, fiul lui Arfaxad, fiul lui Sem, fiul lui Noe, fiul lui Lameh,

Gen 11.12;Gen 5.6;Gen 11.10;

³⁷fiul lui Matusala, fiul lui Enoh, fiul lui Iared, fiul lui Maleleel, fiul lui Cainan,

³⁸fiul lui Enos, fiul lui Set, fiul lui Adam, fiul lui Dumnezeu.

Gen 5.1-2;

Ispitirea lui Isus Hristos.

4

¹Isus, plin de Duhul Sfânt, S-a întors de la Iordan, şi a fost dus de Duhul în pustie,

Mat 4.1;Marc 1.12;Luca 2.27;Luca 4.14;

²unde a fost ispitit de diavolul timp de patruzeci de zile. N-a mâncat nimic în zilele acelea; şi, după ce au trecut acele zile, a flămânzit.

Ex 34.28;1Împ 19.8;

³Diavolul I-a zis: "Dacă eşti Fiul lui Dumnezeu, porunceşte pietrei acesteia să se facă pâine."

⁴Isus i-a răspuns: "Este scris: Omul nu va trăi numai cu pâine, ci cu orice cuvânt care iese din gura lui Dumnezeu."

Deut 8.3;

⁵Diavolul L-a suit pe un munte înalt, i-a arătat într-o clipă, toate împărăţiile pământului,

⁶şi I-a zis: "Ţie Îţi voi da toată stăpânirea şi slava acestor împărăţii; căci mie îmi este dată, şi o dau oricui voiesc.

Ioan 12.31;Ioan 14.30;Apoc 13.2-7;

⁷Dacă dar, Te vei închina înaintea mea, toată va fi a Ta."

⁸Drept răspuns, Isus i-a zis: "Înapoia Mea, Satano! Este scris: Să te închini Domnului, Dumnezeului tău, şi numai Lui să-I slujeşti."

Deut 6.13;Deut 10.20;

⁹Diavolul L-a dus apoi în Ierusalim, L-a aşezat pe streaşina acoperişului Templului, şi I-a zis: "Dacă eşti Fiul lui Dumnezeu, aruncă-Te jos de aici";

Mat 4.5;

¹⁰căci este scris: "El va porunci îngerilor Lui să Te păzească";

Ps 91.11;

¹¹şi: "Ei Te vor lua pe mâini, ca nu cumva să Te loveşti cu piciorul de vreo piatră."

¹²Isus i-a răspuns: "S-a spus: Să nu ispiteşti pe Domnul, Dumnezeul tău."

Deut 6.16;

¹³După ce L-a ispitit în toate felurile, diavolul a plecat de la El, până la o vreme.

Ioan 14.30;Evr 4.15;

Isus în Galilea.

¹⁴Isus, plin de puterea Duhului, S-a întors în Galilea, şi I s-a dus vestea în tot ţinutul dimprejur.

Mat 4.12;Ioan 4.43;Luca 4.1;Fapt 10.37;

¹⁵El învăţa pe oameni în sinagogile lor, şi era slăvit de toţi.

Isus propovăduieşte la Nazaret.

¹⁶A venit în Nazaret, unde fusese crescut; şi, după obiceiul Său, în ziua Sabatului, a intrat în sinagogă. S-a sculat să citească,

Mat 2.23;Mat 13.54;Marc 6.1;Fapt 13.14;Fapt 17.2;

¹⁷şi I s-a dat cartea proorocului Isaia. Când a deschis-o, a dat peste locul unde era scris:

¹⁸"Duhul Domnului este peste Mine, pentru că M-a uns să vestesc săracilor Evanghelia; M-a trimis să tămăduiesc pe cei cu inima zdrobită, să propovăduiesc robilor de război slobozirea, şi orbilor căpătarea vederii; să dau drumul celor apăsaţi,

Isa 61.1;

¹⁹şi să vestesc anul de îndurare al Domnului."

²⁰În urmă, a închis cartea, a dat-o înapoi îngrijitorului, şi a şezut jos. Toţi cei ce se aflau în sinagogă, aveau privirile pironite spre El.

²¹Atunci a început să le spună: "Astăzi s-au împlinit cuvintele acestea din Scriptură, pe care le-aţi auzit."

²²Şi toţi Îl vorbeau de bine, se mirau de cuvintele pline de har, care ieşeau din gura Lui, şi ziceau: "Oare nu este acesta feciorul lui Iosif?"

Ps 45.2;Mat 13.54;Marc 6.2;Luca 2.47;Ioan 6.42;

²³Isus le-a zis: "Fără îndoială, Îmi veţi spune zicala aceea: "Doctore, vindecă-te pe tine însuţi"; şi Îmi veţi zice: "Fă şi aici, în patria Ta, tot ce am auzit că ai făcut în Capernaum."

Mat 4.13;Mat 11.23;Mat 13.54;Marc 6.1;

²⁴"Dar", a adăugat El "adevărat vă spun că, nici un prooroc nu este primit bine în patria lui.

Mat 13.57;Marc 6.4;Ioan 4.44;

²⁵Ba încă, adevărat vă spun că, pe vremea lui Ilie, când a fost încuiat cerul să nu dea ploaie trei ani şi şase luni, şi când a venit o foamete mare peste toată ţara, erau multe văduve în Israel;

1Împ 17.9;1Împ 18.1;Iac 5.17;

²⁶şi totuşi Ilie n-a fost trimis la nici una din ele, afară de o văduvă din Sarepta Sidonului.

²⁷Şi mulţi leproşi erau în Israel, pe vremea proorocului Elisei; şi totuşi nici unul din ei n-a fost curăţit, afară de Naaman, Sirianul."

2Împ 5.14;

²⁸Toţi cei din sinagogă, când au auzit aceste lucruri, s-au umplut de mânie.

²⁹Şi s-au sculat, L-au scos afară din cetate, şi L-au dus până în sprânceana muntelui, pe care era zidită cetatea lor, ca să-L arunce jos în prăpastie.

³⁰Dar Isus a trecut prin mijlocul lor, şi a plecat de acolo.

Ioan 8.59;Ioan 10.39;

Vindecarea unui îndrăcit în Capernaum.

³¹S-a pogorât în Capernaum, cetate din Galilea, şi acolo învăţa pe oameni în ziua Sabatului.

Mat 4.3;Marc 1.21;

³²Ei erau uimiţi de învăţătura Lui, pentru că vorbea cu putere.

Mat 7.28-29;Tit 2.15;

³³În sinagogă se afla un om, care avea un duh de drac necurat, şi care a strigat cu glas tare:

Marc 1.23;

³⁴"Ah! Ce avem noi a face cu Tine, Isuse din Nazaret? Ai venit să ne prăpădeşti? Te ştiu cine eşti: Sfântul lui Dumnezeu."

Luca 4.41;Ps 16.10;Dan 9.24;Luca 1.53;

³⁵Isus l-a certat, şi i-a zis: "Taci, şi ieşi afară din omul acesta!" Şi dracul, după ce l-a trântit jos, în mijlocul adunării, a ieşit afară din el, fără să-i facă vreun rău.

³⁶Toţi au fost cuprinşi de spaimă, şi ziceau unii către alţii: Ce înseamnă lucrul acesta? El porunceşte cu stăpânire şi cu putere duhurilor necurate, şi ele ies afară!"

³⁷Şi I s-a dus vestea în toate împrejurimile.

Vindecarea soacrei lui Simon.

³⁸După ce a ieşit din sinagogă, a intrat în casa lui Simon. Soacra lui Simon era prinsă de friguri mari, şi L-au rugat pentru ea.

Mat 8.14;Marc 1.29;

³⁹El S-a plecat spre ea, a certat frigurile, şi au lăsat-o frigurile. Ea s-a sculat îndată, şi a început să le slujească.

Vindecarea mai multor bolnavi.

⁴⁰La asfinţitul soarelui, toţi cei ce aveau bolnavi atinşi de felurite boli, îi aduceau la El. El Îşi punea mâinile peste fiecare din ei, şi-i vindeca.

Mat 8.16;Marc 1.32;

⁴¹Din mulţi ieşeau şi draci, care strigau şi ziceau: "Tu eşti Hristosul, Fiul lui Dumnezeu." Dar El îi mustra, şi nu-i lăsa să vorbească, pentru că ştiau că El este Hristosul.

Marc 1.34;Marc 3.11;Marc 1.25-34;Luca 4.34-35;

⁴²Când s-a crăpat de ziuă, Isus a ieşit şi S-a dus într-un loc pustiu. Noroadele au început să-L caute în toate părţile, şi au ajuns până la El: voiau să-L oprească să nu plece de la ei.

Marc 1.35;

⁴³Dar El le-a zis: "Trebuie să vestesc Evanghelia Împărăţiei lui Dumnezeu şi în alte cetăţi; fiindcă pentru aceasta am fost trimis."

⁴⁴Şi propovăduia în sinagogile Galileii.

Marc 1.39;

Pescuirea minunată.

5

¹Pe când Se afla lângă lacul Ghenezaret şi Îl îmbulzea norodul ca să audă Cuvântul lui Dumnezeu,

Mat 4.18;Marc 1.16;

²Isus a văzut două corăbii la marginea lacului; pescarii ieşiseră din ele să-şi spele mrejele.

³S-a suit într-una din aceste corăbii, care era a lui Simon: şi l-a rugat s-o depărteze puţin de la ţărm. Apoi a şezut jos, şi învăţa pe noroade din corabie.

⁴Când a încetat să vorbească, a zis lui Simon: "Depărteaz-o la adânc, şi aruncaţi-vă mrejele pentru pescuire."

Ioan 21.6;

⁵Drept răspuns, Simon I-a zis: "Învăţătorule, toată noaptea ne-am trudit, şi n-am prins nimic; dar, la cuvântul Tău, voi arunca mrejele!"

⁶După ce le-au aruncat, au prins o aşa de mare mulţime de peşti că începeau să li se rupă mrejele.

⁷Au făcut semn tovarăşilor lor, care erau în cealaltă corabie, să vină să le ajute. Aceia au venit şi au umplut amândouă corăbiile, aşa că au început să se afunde corăbiile.

⁸Când a văzut Simon Petru lucrul acesta, s-a aruncat la genunchii lui Isus, şi I-a zis: "Doamne, pleacă de la mine, căci sunt un om păcătos."

2Sam 6.9;1Împ 17.18;

⁹Fiindcă îl apucase spaima, pe el şi pe toţi cei ce erau cu el, din pricina pescuirii, pe care o făcuseră.

¹⁰Tot aşa şi pe Iacov şi pe Ioan, fiii lui Zebedei, tovarăşii lui Simon. Atunci Isus a zis lui Simon: "Nu te teme; de acum încolo vei fi pescar de oameni."

Mat 4.19;Marc 1.17;

¹¹Ei au scos corăbiile la mal, au lăsat totul, şi au mers după El.

Mat 14.20;Mat 19.27;Marc 1.18;Luca 18.28;

Vindecarea unui lepros.

¹²Isus era într-una din cetăţi. Şi iată că un om plin de lepră, cum L-a văzut, s-a aruncat cu faţa la pământ, L-a rugat, şi I-a zis: "Doamne dacă vrei, poţi să mă curăţeşti."

Mat 8.2;Marc 1.40;

¹³Isus a întins mâna, S-a atins de el, şi i-a zis: "Da, voiesc, fii curăţit!" Îndată, l-a lăsat lepra.

¹⁴Apoi i-a poruncit să nu spună nimănui. "Ci du-te", i-a zis El, "de te arată preotului, şi adu pentru curăţirea ta ce a rânduit Moise, ca mărturie pentru ei."

Mat 8.4;Lev 14.4-22;

¹⁵Se răspândea tot mai mult vestea despre El, şi oamenii se strângeau cu grămada, ca să-L asculte şi să fie vindecaţi de bolile lor.

Mat 4.25;Marc 3.7;Ioan 6.2;

¹⁶Iar El se ducea în locuri pustii, şi Se ruga.

Mat 14.23;Marc 6.46;

Vindecarea unui slăbănog.

¹⁷Într-una din zile, Isus învăţa pe noroade. Nişte Farisei şi învăţători ai Legii, care veniseră din toate satele Galileii şi Iudeii şi din Ierusalim, stăteau acolo; iar puterea Domnului era cu El, ca să vindece.

¹⁸Şi iată că nişte oameni purtau într-un pat pe un slăbănog, şi căutau să-l ducă înăuntru, ca să-l pună înaintea Lui.

Mat 9.2;Marc 2.3;

¹⁹Fiindcă n-aveau pe unde să-l ducă înăuntru, din pricina norodului, s-au suit pe acoperişul casei, şi l-au coborât cu patul printre cărămizi, în mijlocul adunării, înaintea lui Isus.

²⁰Când le-a văzut credinţa, Isus a zis: "Omule, păcatele îţi sunt iertate!"

²¹Cărturarii şi Fariseii au început să cârtească, şi să zică în ei înşişi: "Cine este acesta, de rosteşte hule? Cine poate să ierte păcatele decât singur Dumnezeu?"

Mat 9.3;Marc 2.6-7;Ps 32.5;Isa 43.25;

²²Isus, care le-a cunoscut gândurile, a luat cuvântul şi le-a zis: "Pentru ce cârtiţi în inimile voastre?

²³Ce este mai lesne: a zice: "Păcatele îţi sunt iertate", sau a zice: "Scoală-te, şi umblă?"

²⁴Dar, ca să ştiţi că Fiul omului are putere pe pământ să ierte păcatele: - "Ţie îţi poruncesc", a zis El slăbănogului, "scoală-te, ridică-ţi patul, şi du-te acasă"

²⁵Şi numaidecât, slăbănogul s-a sculat, în faţa lor, a ridicat patul pe care zăcea şi s-a dus acasă, slăvind pe Dumnezeu.

²⁶Toţi au rămas uimiţi, şi slăveau pe Dumnezeu; plini de frică, ziceau: "Azi am văzut lucruri nemaipomenite."

Chemarea lui Levi.

²⁷După aceea Isus a ieşit afară, şi a văzut pe un vameş, numit Levi, şezând la vamă. Şi i-a zis: "Vino după Mine!"

Mat 9.9;Marc 2.13-14;

²⁸Vameşul a lăsat totul, s-a sculat, şi a mers după El.

²⁹Levi I-a făcut un ospăţ mare la el în casă; şi o mulţime de vameşi şi de alţi oaspeţi şedeau la masă cu ei.

Mat 9.10;Marc 2.15;Luca 15.1;

³⁰Fariseii şi cărturarii cârteau şi ziceau ucenicilor Lui: "Pentru ce mâncaţi şi beţi împreună cu vameşii şi cu păcătoşii?

³¹Isus a luat cuvântul şi le-a zis: "Nu cei sănătoşi au trebuinţă de doctor, ci cei bolnavi.

³²N-am venit să chem la pocăinţă pe cei neprihăniţi ci pe cei păcătoşi."

Mat 9.13;1Tim 1.15;

Întrebarea despre post.

³³Ei I-au zis: "Ucenicii lui Ioan, ca şi ai Fariseilor, postesc des, şi fac rugăciuni, pe când ai Tăi mănâncă şi beau."

Mat 9.14;Marc 2.18;

³⁴El le-a răspuns: "Oare puteţi face pe nuntaşi să postească în timpul când mirele este cu ei?

³⁵Vor veni zile când va fi luat mirele de la ei; atunci vor posti în acele zile."

³⁶Le-a spus şi o pildă: "Nimeni nu rupe dintr-o haină nouă un petic, ca să-l pună la o haină veche; altminteri, rupe şi haina cea nouă, şi nici peticul luat de la ea, nu se potriveşte la cea veche.

Mat 9.16-17;Marc 2.21-22;

³⁷Şi nimeni nu pune vin nou în burdufuri vechi; altminteri, vinul cel nou sparge burdufurile, se varsă, şi burdufurile se prăpădesc;

³⁸ci vinul nou trebuie pus în burdufuri noi, şi amândouă se păstrează.

³⁹Şi nimeni, după ce a băut vin vechi, nu voieşte vin nou, căci zice: "Este mai bun cel vechi"

Spicele de grâu şi Sabatul.

6

¹Într-o zi de Sabat, s-a întâmplat că Isus trecea prin lanurile de grâu. Ucenicii Lui smulgeau spice de grâu, le frecau cu mâinile, şi le mâncau.

Mat 12.1;Marc 2.23;

²Unii dintre Farisei le-au zis: "Pentru ce faceţi ce nu este îngăduit să faceţi în ziua Sabatului?"

Ex 20.10;

³Isus le-a răspuns: "Oare n-aţi citit ce a făcut David, când a flămânzit, el, şi cei ce erau împreună cu el?

1Sam 21.6;

⁴Cum a intrat în Casa lui Dumnezeu, a luat pâinile pentru punerea înaintea Domnului, a mâncat din ele, şi a dat şi celor ce erau cu el, măcar că nu era îngăduit să le mănânce decât preoţii?"

Lev 24.9;

⁵Şi le zicea: "Fiul omului este Domn chiar şi al Sabatului."

Omul cu mâna uscată.

⁶În altă zi de Sabat, s-a întâmplat că Isus a intrat în sinagogă, şi învăţa pe norod. Acolo era un om, care avea mâna dreaptă uscată.

Mat 12.9;Marc 3.1;Luca 13.14;Luca 14.3;Ioan 9.16;

⁷Cărturarii şi Fariseii pândeau pe Isus, să vadă dacă-l va vindeca în ziua Sabatului, ca să aibă de ce să-L învinuiască.

⁸Dar El le ştia gândurile; şi a zis omului, care avea mâna uscată: "Scoală-te, şi stai în mijloc." El s-a sculat, şi a stat în picioare.

⁹Şi Isus le-a zis: "Vă întreb: Este îngăduit în ziua Sabatului a face bine ori a face rău? A scăpa o viaţă sau a o pierde?"

¹⁰Atunci, Şi-a rotit privirile peste toţi, şi a zis omului: "Întinde-ţi mâna!" El a întins-o, şi mâna i s-a făcut sănătoasă ca şi cealaltă.

¹¹Ei turbau de mânie, şi s-au sfătuit ce ar putea să facă lui Isus.

Alegerea celor doisprezece.

¹²În zilele acela, Isus S-a dus în munte să Se roage, şi a petrecut toată noaptea în rugăciune către Dumnezeu.

Mat 14.23;

¹³Când s-a făcut ziuă, a chemat pe ucenicii Săi, şi a ales dintre ei doisprezece, pe care i-a numit apostoli, şi anume:

Mat 10.1;

¹⁴Pe Simon, pe care l-a numit şi Petru; pe Andrei, fratele lui; pe Iacov; pe Ioan; pe Filip; pe Bartolomeu;

Ioan 1.42;

¹⁵pe Matei; pe Toma; pe Iacov, fiul lui Alfeu; pe Simon, numit Zilotul;

¹⁶pe Iuda, fiul lui Iacov; şi pe Iuda Iscarioteanul, care s-a făcut vânzător.

Iuda 1;

Felurite vindecări.

¹⁷S-a pogorât împreună cu ei, şi S-a oprit într-un podiş unde se aflau mulţi ucenici de ai Lui, şi o mare mulţime de oameni, care veniseră din toată Iudea, din Ierusalim, şi de pe lângă marea Tirului şi a Sidonului, ca să-L asculte şi să fie vindecaţi de bolile lor.

Mat 4.25;Marc 3.7;

¹⁸Cei chinuiţi de duhuri necurate, erau vindecaţi.

¹⁹Şi tot norodul căuta să se atingă de El, pentru că din El ieşea o putere, care-i vindeca pe toţi.

Mat 14.36;Marc 5.30;Luca 8.46;

Fericirile.

²⁰Atunci Isus Şi-a ridicat ochii spre ucenicii Săi, şi a zis: "Ferice de voi, care sunteţi săraci, pentru că Împărăţia lui Dumnezeu este a voastră!

Mat 5.3;Mat 11.5;Iac 2.5;

²¹Ferice de voi, care sunteţi flămânzi acum, pentru că voi veţi fi săturaţi! Ferice de voi care plângeţi acum, pentru că voi veţi râde!

Isa 55.1;Isa 65.13;Mat 5.6;Isa 61.3;Mat 5.4;

²²Ferice de voi, când oamenii vă vor urî, vă vor izgoni dintre ei, vă vor ocărî, şi vor lepăda numele vostru ca ceva rău, din pricina Fiului omului!

Mat 5.11;1Pet 2.19;1Pet 3.14;1Pet 4.14;Ioan 16.2;

²³Bucuraţi-vă în ziua aceea, şi săltaţi de veselie; pentru că răsplata voastră este mare în cer; căci tot aşa făceau părinţii lor cu proorocii.

Mat 5.12;Fapt 5.41;Col 1.24;Iac 1.2;Fapt 7.51;

²⁴Dar, vai de voi, bogaţilor, pentru că voi v-aţi primit aici mângâierea!

Amos 6.1;Iac 5.1;Luca 12.21;Mat 6.2-16;Luca 16.25;

²⁵Vai de voi, care sunteţi sătui acum! Pentru că voi veţi flămânzi! Vai de voi, care râdeţi acum, pentru că voi veţi plânge şi vă veţi tângui!

Isa 65.13;Prov 14.13;

²⁶Vai de voi, când toţi oamenii vă vor grăi de bine! Fiindcă tot aşa făceau părinţii lor cu proorocii mincinoşi!

Ioan 15.19;1Ioan 4.5;

Iubirea vrăjmaşilor.

²⁷Dar Eu vă spun vouă, care Mă ascultaţi: Iubiţi pe vrăjmaşii voştri, faceţi bine celor ce vă urăsc,

Ex 23.4;Prov 25.21;Mat 5.44;Luca 6.35;Rom 12.20;

²⁸binecuvântaţi pe cei ce vă blestemă, rugaţi-vă pentru cei ce se poartă rău cu voi.

Luca 23.34;Fapt 7.60;

²⁹Dacă te bate cineva peste o falcă, întoarce-i şi pe cealaltă. Dacă îţi ia cineva haina cu sila, nu-l opri să-ţi ia şi cămaşa.

Mat 5.39;1Cor 6.7;

³⁰Oricui îţi cere, dă-i; şi celui ce-ţi ia cu sila ale tale, nu i le cere înapoi.

Deut 15.7-10;Prov 21.26;Mat 5.42;

³¹Ce voiţi să vă facă vouă oamenii, faceţi-le şi voi la fel.

Mat 7.12;

³²Dacă iubiţi pe cei ce vă iubesc, ce răsplată vi se cuvine? Şi păcătoşii iubesc pe cei ce-i iubesc pe ei.

Mat 5.46;

³³Dacă faceţi bine celor ce vă fac bine, ce răsplată vi se cuvine? Şi păcătoşii fac aşa.

³⁴Şi dacă daţi cu împrumut acelora de la care nădăjduiţi să luaţi înapoi, ce răsplată vi se cuvine? Şi păcătoşii dau cu împrumut păcătoşilor, ca să ia înapoi întocmai.

Mat 5.42;

³⁵Voi însă, iubiţi pe vrăjmaşii voştri, faceţi bine şi daţi cu împrumut, fără să nădăjduiţi ceva în schimb. Şi răsplata voastră va fi mare, şi veţi fi fiii Celui Prea Înalt; căci El este bun şi cu cei nemulţumitori şi cu cei răi.

Luca 6.27;Ps 37.26;Luca 6.30;Mat 5.45;

³⁶Fiţi dar milostivi, cum şi Tatăl vostru este milostiv.

Mat 5.48;

Paiul şi bârna, pomul şi roada.

³⁷Nu judecaţi, şi nu veţi fi judecaţi; nu osândiţi, şi nu veţi fi osândiţi; iertaţi, şi vi se va ierta.

Mat 7.1;

³⁸Daţi, şi vi se va da; ba încă, vi se va turna în sân o măsură bună, îndesată, clătinată, care se va vărsa pe deasupra. Căci cu ce măsură veţi măsura, cu aceea vi se va măsura."

Prov 19.17;Ps 79.12;Mat 7.2;Marc 4.24;Iac 2.13;

³⁹Le-a spus şi pilda următoare: "Oare poate un orb să călăuzească pe un alt orb? Nu vor cădea amândoi în groapă?

Mat 15.14;

⁴⁰Ucenicul nu este mai presus de învăţătorul lui; dar orice ucenic desăvârşit va fi ca învăţătorul lui.

Mat 10.24;Ioan 13.16;Ioan 15.20;

⁴¹De ce vezi tu paiul din ochiul fratelui tău, şi nu te uiţi cu băgare de seamă la bârna din ochiul tău?

Mat 7.3;

⁴²Sau cum poţi să zici fratelui tău: "Frate, lasă-mă să-ţi scot paiul din ochi" şi, când colo, tu nu vezi bârna din ochiul tău? Făţarnicule, scoate întâi bârna din ochiul tău, şi atunci vei vedea desluşit să scoţi paiul din ochiul fratelui tău.

Prov 18.17;

⁴³Nu este nici un pom bun, care să facă rod rău, şi nici un pom rău care să facă rod bun.

Mat 7.16-17;

⁴⁴Căci orice pom se cunoaşte după roada lui. Nu se strâng smochine din spini, nici nu se culeg struguri din mărăcini.

Mat 12.33;

⁴⁵Omul bun scoate lucruri bune din vistieria bună a inimii lui, iar omul rău scoate lucruri rele din vistieria rea a inimii lui; căci din prisosul inimii vorbeşte gura.

Mat 12.35;Mat 12.34;

Casa zidită pe stâncă.

⁴⁶De ce-Mi ziceţi: "Doamne, Doamne!" şi nu faceţi ce spun Eu?

Mal 1.6;Mat 7.21;Mat 25.11;Luca 13.25;

⁴⁷Vă voi arăta cu cine se aseamănă orice om care vine la Mine, aude cuvintele Mele, şi le face.

Mat 7.24;

⁴⁸Se aseamănă cu un om care, când a zidit o casă, a săpat adânc înainte, şi a aşezat temelia pe stâncă. A venit o vărsare de ape, şi s-a năpustit şuvoiul peste casa aceea, dar n-a putut s-o clatine, pentru că era zidită pe stâncă.

⁴⁹Dar cine aude şi nu face, se aseamănă cu un om, care a zidit o casă pe pământ, fără temelie. Şi s-a năpustit şuvoiul asupra ei, ea s-a prăbuşit îndată, şi prăbuşirea acestei case a fost mare."

Vindecarea robului unui sutaş.

7

¹După ce a sfârşit de rostit toate aceste cuvântări înaintea norodului, care-L asculta, Isus a intrat în Capernaum.

Mat 8.5;

²Un sutaş avea un rob la care ţinea foarte mult, şi care era bolnav pe moarte.

³Fiindcă auzise vorbindu-se despre Isus, sutaşul a trimis la El pe nişte bătrâni ai Iudeilor, ca să-L roage să vină să vindece pe robul lui.

⁴Aceştia au venit la Isus, L-au rugat cu tot dinadinsul, şi au zis: "Face să-i faci acest bine;

⁵căci iubeşte neamul nostru, şi el ne-a zidit sinagoga."

⁶Isus a plecat cu ei; dar nu era departe de casă, când sutaşul a trimis la El pe nişte prieteni să-I spună: "Doamne, nu Te mai osteni atâta, pentru că nu sunt vrednic să intri sub acoperământul meu.

⁷De aceea nici nu m-am socotit vrednic să vin eu însumi la Tine. Ci, zi o vorbă, şi robul meu va fi tămăduit.

⁸Căci şi eu, care sunt sub stăpânirea altuia, am sub mine ostaşi. Şi zic unuia: "Du-te!" şi se duce; altuia: "Vino!" şi vine; şi robului meu: "Fă cutare lucru!" şi-l face."

⁹Când a auzit Isus aceste vorbe, S-a minunat de sutaş, S-a întors spre norodul, care mergea după El, şi a zis: "Vă spun că nici chiar în Israel n-am găsit o credinţă atât de mare."

¹⁰Când s-au întors acasă, trimişii au găsit sănătos pe robul care fusese bolnav.

Învierea fiului văduvei din Nain.

¹¹În ziua următoare, Isus Se ducea într-o cetate numită Nain. Împreună cu El mergeau ucenicii Lui şi norod mult.

¹²Când S-a apropiat de poarta cetăţii, iată că duceau la groapă pe un mort, singurul fiu al maicii lui, care era văduvă; şi cu ea erau o mulţime de oameni din cetate.

¹³Domnul, când a văzut-o, I s-a făcut milă de ea, şi i-a zis: "Nu plânge!"

¹⁴Apoi S-a apropiat, şi S-a atins de raclă. Cei ce o duceau, s-au oprit. El a zis: "Tinerelule, scoală-te, îţi spun!"

Luca 8.54;Ioan 11.43;Fapt 9.40;Rom 4.17;

¹⁵Mortul a şezut în capul oaselor, şi a început să vorbească. Isus l-a dat înapoi maicii lui.

¹⁶Toţi au fost cuprinşi de frică, slăveau pe Dumnezeu, şi ziceau: "Un mare prooroc s-a ridicat între noi; şi Dumnezeu a cercetat pe poporul Său."

Luca 1.65;Luca 24.19;Ioan 4.19;Ioan 6.14;Ioan 9.17;Luca 1.68;

¹⁷Vestea aceasta despre Isus s-a răspândit în toată Iudea şi prin toate împrejurimile.

Trimeşii lui Ioan Botezătorul.

¹⁸Ucenicii lui Ioan au dat de ştire învăţătorului lor despre toate aceste lucruri.

Mat 11.12;

¹⁹Ioan a chemat pe doi dintre ucenicii săi, şi i-a trimis la Isus să-L întrebe: "Tu eşti Acela care are să vină, sau să aşteptăm pe altul?"

²⁰Aceştia, când s-au înfăţişat înaintea lui Isus, I-au zis: "Ioan Botezătorul ne-a trimis la Tine să Te întrebăm: "Tu eşti Acela care are să vină sau să aşteptăm pe altul?"

²¹Chiar în clipa aceea, Isus a vindecat pe mulţi de boli, de chinuri, de duhuri rele, şi multor orbi le-a dăruit vederea.

²²Şi, drept răspuns, le-a zis: "Duceţi-vă de spuneţi lui Ioan ce aţi văzut şi auzit: orbii văd, şchiopii umblă, leproşii sunt curăţiţi, surzii aud, morţii învie, şi săracilor li se propovăduieşte Evanghelia.

Mat 11.4;Isa 35.5;Luca 4.18;

²³Ferice de acela pentru care nu voi fi un prilej de poticnire."

Mărturia lui Isus despre Ioan.

²⁴După ce au plecat trimişii lui Ioan, Isus a început să spună noroadelor despre Ioan: "Ce aţi ieşit să vedeţi în pustie? O trestie clătinată de vânt?

Mat 11.7;

²⁵Atunci ce aţi ieşit să vedeţi? Un om îmbrăcat în haine moi? Iată că cei ce poartă haine moi şi cei ce trăiesc în desfătări, sunt în casele împăraţilor.

²⁶Atunci ce aţi ieşit să vedeţi? Un prooroc? Da, vă spun, şi mai mult decât un prooroc.

²⁷El este acela despre care este scris: "Iată, trimit pe solul Meu înaintea Feţei Tale, care Îţi va pregăti calea înaintea Ta."

Mal 3.1;

²⁸Vă spun că dintre cei născuţi din femei, nu este nici unul mai mare decât Ioan Botezătorul. Totuşi, cel mai mic în Împărăţia lui Dumnezeu, este mai mare decât el.

²⁹Şi tot norodul care l-a auzit, şi chiar vameşii au dat dreptate lui Dumnezeu, primind botezul lui Ioan;

Mat 3.5;Luca 3.12;

³⁰dar Fariseii şi învăţătorii Legii au zădărnicit planul lui Dumnezeu pentru ei, neprimind botezul lui.

Fapt 20.27;

³¹Cu cine voi asemăna dar pe oamenii din neamul acesta? Şi cu cine seamănă ei?

Mat 11.16;

³²Seamănă cu nişte copii, care stau în piaţa, şi strigă unii către alţii: "V-am cântat din fluier, şi n-aţi jucat; v-am cântat de jale, şi n-aţi plâns."

³³În adevăr, a venit Ioan Botezătorul, nici mâncând pâine, nici bând vin, şi ziceţi: "Are drac."

Mat 3.4;Marc 1.6;Luca 1.15;

³⁴A venit Fiul omului, mâncând şi bând, şi ziceţi: "Iată un om mâncăcios şi băutor de vin, un prieten al vameşilor şi al păcătoşilor."

³⁵Totuşi Înţelepciunea a fost găsită dreaptă de toţi copiii ei."

Mat 11.19;

Femeia păcătoasă.

³⁶Un Fariseu a rugat pe Isus să mănânce la el. Isus a intrat în casa Fariseului, şi a şezut la masă.

Mat 26.6;Marc 14.3;Ioan 11.2;

³⁷Şi iată că o femeie păcătoasă din cetate a aflat că El era la masă în casa Fariseului: a adus un vas de alabastru cu mir mirositor,

³⁸şi stătea înapoi lângă picioarele lui Isus şi plângea. Apoi a început să-I stropească picioarele cu lacrimile ei, şi să le şteargă cu părul capului ei; le săruta mult, şi le ungea cu mir.

³⁹Când a văzut lucrul acesta, Fariseul, care-L poftise, şi-a zis: "Omul acesta, dacă ar fi un prooroc, ar şti cine şi ce fel de femeie este cea care se atinge de el: că este o păcătoasă."

Luca 15.2;

⁴⁰Isus a luat cuvântul, şi i-a zis: "Simone, am să-ţi spun ceva." - "Spune, Învăţătorule", I-a răspuns el. -

⁴¹"Un cămătar avea doi datornici: unul îi era dator cu cinci sute de lei, iar celălalt cu cinzeci.

⁴²Fiindcă n-aveau cu ce plăti, i-a iertat pe amândoi. Spune-Mi dar, care din ei îl va iubi mai mult?"

⁴³Simon I-a răspuns: "Socotesc că acela căruia i-a iertat mai mult." Isus i-a zis: "Drept ai judecat."

⁴⁴Apoi S-a întors spre femeie, şi a zis lui Simon: "Vezi tu pe femeia aceasta? Am intrat în casa ta, şi nu Mi-ai dat apă pentru spălat picioarele; dar ea Mi-a stropit picioarele cu lacrimile ei, şi Mi le-a şters cu părul capului ei.

⁴⁵Tu nu Mi-ai dat sărutare; dar ea, de când am intrat, n-a încetat să-Mi sărute picioarele.

⁴⁶Capul nu Mi l-ai uns cu untdelemn; dar ea Mi-a uns picioarele cu mir.

Ps 23.5;

⁴⁷De aceea îţi spun: Păcatele ei, care sunt multe, sunt iertate; căci a iubit mult. Dar cui i se iartă puţin, iubeşte puţin."

1Tim 1.14;

⁴⁸Apoi a zis femeii: "Iertate îţi sunt păcatele!"

Mat 9.2;Marc 2.5;

⁴⁹Cei ce şedeau cu El la masă, au început să zică între ei: "Cine este acesta de iartă chiar şi păcatele?"

Mat 9.3;Marc 2.7;

⁵⁰Dar Isus a zis femeii: "Credinţa ta te-a mântuit; du-te în pace."

Mat 9.22;Marc 5.34;Marc 10.52;Luca 8.48;Luca 18.42;

Isus propovăduieşte Evanghelia.

8

¹Curând după aceea, Isus umbla din cetate în cetate şi din sat în sat şi propovăduia şi vestea Evanghelia Împărăţiei lui Dumnezeu. Cei doisprezece erau cu El;

²şi mai erau şi nişte femei, care fuseseră tămăduite de duhuri rele şi de boli; Maria, zisă Magdalena, din care ieşiseră şapte draci,

Mat 27.55-56;Marc 16.9;

³Ioana, nevasta lui Cuza, ispravnicul lui Irod, Susana, şi multe altele, care-L ajutau cu ce aveau.

Pilda semănătorului.

⁴Când s-a strâns o gloată mare, şi a venit la El norod din felurite cetăţi, Isus a spus pilda aceasta:

Mat 13.2;Marc 4.1;

⁵"Semănătorul a ieşit să-şi semene sămânţa. Pe când semăna el, o parte din sămânţă a căzut lângă drum: a fost călcată în picioare, şi au mâncat-o păsările cerului.

⁶O altă parte a căzut pe stâncă; şi, cum a răsărit, s-a uscat, pentru că n-avea umezeală.

⁷O altă parte a căzut în mijlocul spinilor: spinii au crescut împreună cu ea şi au înecat-o.

⁸O altă parte a căzut pe pământ bun, şi a crescut, şi a făcut rod însutit." După ce a spus aceste lucruri, Isus a strigat: "Cine are urechi de auzit, să audă."

⁹Ucenicii Lui L-au întrebat ce înţeles are pilda aceasta.

Mat 13.10;Marc 4.10;

¹⁰El le-a răspuns: "Vouă v-a fost dat să cunoaşteţi tainele Împărăţiei lui Dumnezeu, dar celorlalţi li se vorbeşte în pilde, ca "măcar că văd, să nu vadă, şi măcar că aud, să nu înţeleagă."

Isa 6.9;Marc 4.12;

¹¹Iată ce înţeles are pilda aceasta: "Sămânţa, este Cuvântul lui Dumnezeu.

Mat 13.18;Marc 4.14;

¹²Cei închipuiţi în sămânţa căzută lângă drum, sunt cei ce aud; apoi vine diavolul şi ia Cuvântul din inima lor, ca nu cumva să creadă, şi să fie mântuiţi.

¹³Cei închipuiţi în sămânţa căzută pe stâncă, sunt aceia care, când aud Cuvântul, îl primesc cu bucurie; dar n-au rădăcină, ci cred până la o vreme, iar când vine ispita, cad.

¹⁴Sămânţa, care a căzut între spini, închipuieşte pe aceia care, după ce au auzit Cuvântul, îşi văd de drum, şi-l lasă să fie înăbuşit de grijile, bogăţiile şi plăcerile vieţii acesteia, şi n-aduc rod care să ajungă la coacere.

¹⁵Sămânţa, care a căzut pe pământ bun, sunt aceia care, după ce au auzit Cuvântul, îl ţin într-o inimă bună şi curată, şi fac rod în răbdare.

¹⁶Nimeni, după ce a aprins o lumină, n-o acoperă cu un vas, nici n-o pune sub pat, ci o pune într-un sfeşnic, pentru ca cei ce intră, să vadă lumina.

¹⁷Fiindcă nu este nimic acoperit, care nu va fi descoperit, nimic tăinuit, care nu va fi cunoscut şi nu va veni la lumină.

Mat 10.26;Luca 12.2;

¹⁸Luaţi seama dar la felul cum ascultaţi; căci celui ce are, i se va da; dar celui ce n-are, i se va lua şi ce i se pare că are."

Mat 13.12;Mat 25.29;Luca 19.26;

Mama şi fraţii lui Isus.

¹⁹Mama şi fraţii lui Isus au venit la El; dar nu puteau să-I vorbească, din pricina norodului.

Mat 12.46;Marc 3.31;

²⁰Cineva I-a spus: "Mama Ta şi fraţii Tăi stau afară, şi vor să Te vadă."

²¹Dar El, drept răspuns, a zis: "Mama Mea şi fraţii Mei sunt cei ce ascultă Cuvântul lui Dumnezeu, şi-l împlinesc."

Potolirea furtunii.

²²Într-una din zile, Isus S-a suit într-o corabie împreună cu ucenicii Lui. El le-a zis: "Haidem să trecem dincolo de lac." Şi au plecat.

Mat 8.23;Marc 4.35;

²³Pe când vâsleau ei, Isus a adormit. Pe lac s-a stârnit un aşa vârtej de vânt, că se umplea corabia cu apă; şi erau în primejdie.

²⁴Au venit la El, L-au deşteptat, şi au zis: "Învăţătorule, Învăţătorule, pierim." Isus S-a sculat, a certat vântul şi valurile înfuriate, care s-au potolit: şi s-a făcut linişte.

Mat 8.28;Marc 5.1;

²⁵Apoi a zis ucenicilor Săi: "Unde vă este credinţa?" Plini de spaimă şi de mirare, ei au zis unii către alţii: "Cine este acesta de porunceşte chiar şi vânturilor şi apei şi-L ascultă?"

Vindecarea unui îndrăcit.

²⁶Au venit cu corabia în ţinutul Gherghesenilor, care este în dreptul Galileii.

²⁷Când a ieşit Isus la ţărm, L-a întâmpinat un om din cetate, stăpânit de mai mulţi draci. De multă vreme nu se îmbrăca în haină, şi nu-şi avea locuinţa într-o casă, ci în morminte.

²⁸Când a văzut pe Isus, a scos un strigăt ascuţit, a căzut jos înaintea Lui, şi a zis cu glas tare: "Ce am eu a face cu Tine, Isuse, Fiul Dumnezeului Celui Prea Înalt? Te rog nu mă chinui."

²⁹Căci Isus poruncise duhului necurat să iasă din omul acela, pe care pusese stăpânire de multă vreme; era păzit legat cu cătuşe la mâini şi cu obezi la picioare, dar rupea legăturile, şi era gonit de dracul prin pustii.

³⁰Isus l-a întrebat: "Cum îţi este numele?" "Legiune", a răspuns el; pentru că intraseră mulţi draci în el.

³¹Şi dracii rugau stăruitor pe Isus să nu le poruncească să se ducă în Adânc.

Apoc 20.3;

³²Acolo pe munte, era o turmă mare de porci, care păşteau. Şi dracii au rugat pe Isus să le dea voie să intre în ei. El le-a dat voie.

³³Dracii au ieşit din omul acela, au intrat în porci, şi turma s-a repezit de pe râpă în lac, şi s-a înecat.

³⁴Porcarii, când au văzut ce se întâmplase, au fugit şi au dat de veste în cetate şi prin sate.

³⁵Oamenii au ieşit să vadă cele întâmplate. Au venit la Isus, şi au găsit pe omul din care ieşiseră dracii, şezând la picioarele lui Isus, îmbrăcat, şi în toate minţile; şi i-a apucat frica.

³⁶Cei ce văzuseră cele petrecute, le-au povestit cum fusese vindecat cel stăpânit de draci.

³⁷Tot norodul din ţinutul Gherghesenilor a rugat pe Isus să plece de la ei, pentru că îi apucase o mare frică. Isus S-a suit într-o corabie, şi S-a întors.

Mat 8.34;Fapt 16.39;

³⁸Omul din care ieşiseră dracii, Îl ruga să-i dea voie să rămână cu El. Dar Isus l-a trimis acasă, şi i-a zis:

Marc 5.18;

³⁹"Întoarce-te acasă, şi povesteşte tot ce ţi-a făcut Dumnezeu." El a plecat, şi a vestit prin toată cetatea tot ce-i făcuse Isus.

Învierea fiicei lui Iair. - Femeia cu scurgere de sânge.

⁴⁰La întoarcere, Isus a fost primit cu bucurie de mulţime, căci toţi Îl aşteptau.

⁴¹Şi iată că a venit un om, numit Iair, care era fruntaş al sinagogii. El s-a aruncat la picioarele lui Isus, şi L-a rugat să vină până la el acasă;

Mat 9.18;Marc 5.22;

⁴²pentru că avea o singură copilă de vreo doisprezece ani, care trăgea să moară. Pe drum, Isus era îmbulzit de noroade.

⁴³Şi era o femeie, care de doisprezece ani avea o scurgere de sânge; ea îşi cheltuise toată averea cu doctorii, fără s-o fi putut vindeca vreunul.

Mat 9.20;

⁴⁴Ea s-a apropiat pe dinapoi, şi s-a atins de poala hainei lui Isus. Îndată, scurgerea de sânge s-a oprit.

⁴⁵Şi Isus a zis: "Cine s-a atins de Mine?" Fiindcă toţi tăgăduiau, Petru şi cei ce erau cu El, au zis: "Învăţătorule, noroadele Te împresoară şi Te îmbulzesc, şi mai întrebi: "Cine s-a atins de Mine?"

⁴⁶Dar Isus a răspuns: "S-a atins cineva de Mine, căci am simţit că a ieşit din Mine o putere."

Marc 5.30;Luca 6.19;

⁴⁷Femeia, când s-a văzut dată de gol, a venit tremurând, s-a aruncat jos înaintea Lui, şi a spus în faţa întregului norod, din ce pricină se atinsese de El, şi cum fusese vindecată numaidecât.

⁴⁸Isus i-a zis: "Îndrăzneşte, fiică; credinţa ta te-a mântuit, du-te în pace."

⁴⁹Pe când vorbea El încă, vine unul din casa fruntaşului sinagogii, şi-i spune: "Fiica ta a murit, nu mai supăra pe Învăţătorul."

Marc 5.35;

⁵⁰Dar Isus, când a auzit lucrul acesta, a zis fruntaşului sinagogii: "Nu te teme; crede numai, şi va fi tămăduită."

⁵¹Când a ajuns la casa fruntaşului, n-a lăsat pe nici unul să intre împreună cu El, decât pe Petru, pe Iacov, pe Ioan, pe tatăl şi mama fetei.

⁵²Toţi plângeau şi o boceau. Atunci Isus a zis: "Nu plângeţi; fetiţa n-a murit, ci doarme."

Ioan 11.11-13;

⁵³Ei îşi băteau joc de El, căci ştiau că murise.

⁵⁴Dar El, după ce i-a scos pe toţi afară, a apucat-o de mână, şi a strigat cu glas tare: "Fetiţo, scoală-te!"

Luca 7.14;Ioan 11.43;

⁵⁵Şi duhul ei s-a întors în ea, iar fata s-a sculat numaidecât. Isus a poruncit să-i dea să mănânce.

⁵⁶Părinţii ei au rămas uimiţi. Isus le-a poruncit să nu spună nimănui cele întâmplate.

Mat 8.4;Mat 9.30;Marc 5.43;

Trimiterea celor doisprezece.

9

¹Isus a chemat pe cei doisprezece ucenici ai Săi, le-a dat putere şi stăpânire peste toţi dracii, şi să vindece bolile.

Mat 10.1;Marc 3.13;Marc 6.7;

²Apoi i-a trimis să propovăduiască Împărăţia lui Dumnezeu, şi să tămăduiască pe cei bolnavi.

Mat 10.7-8;Marc 6.12;Luca 10.1-9;

³"Să nu luaţi nimic cu voi pe drum", le-a zis El; "nici toiag, nici traistă, nici pâine, nici bani, nici două haine.

Mat 10.9;Marc 6.8;Luca 10.4;Luca 22.35;

⁴În orice casă veţi intra, să rămâneţi acolo, până veţi pleca din locul acela.

Mat 10.11;Marc 6.10;

⁵Şi dacă nu vă vor primi oamenii, să ieşiţi din cetatea aceea, şi să scuturaţi praful de pe picioarele voastre, ca mărturie împotriva lor."

Mat 10.14;Fapt 13.51;

⁶Ei au plecat, şi au mers din sat în sat, propovăduind Evanghelia, şi săvârşind pretutindeni tămăduiri.

Marc 6.12;

Irod nu ştie ce să creadă despre Isus.

⁷Cârmuitorul Irod a auzit vorbindu-se despre toate lucrurile săvârşite de Isus, şi sta în cumpănă, neştiind ce să creadă. Căci unii ziceau că a înviat Ioan din morţi;

Mat 14.1;Marc 6.14;

⁸alţii ziceau că s-a arătat Ilie; şi alţii ziceau că a înviat vreun prooroc din cei din vechime.

⁹Dar Irod zicea: "Lui Ioan i-am tăiat capul; cine este oare acesta, despre care aud astfel de lucruri?" Şi căuta să-L vadă.

Luca 23.8;

Înmulţirea pâinilor.

¹⁰Apostolii, când s-au întors, au istorisit lui Isus tot ce făcuseră. El i-a luat cu Sine, şi S-a dus la o parte, lângă o cetate, numită Betsaida.

Marc 6.30;Mat 14.13;

¹¹Noroadele au priceput lucrul acesta, şi au mers după El. Isus le-a primit bine, le vorbea despre Împărăţia lui Dumnezeu, şi vindeca pe cei ce aveau trebuinţă de vindecare.

¹²Fiindcă ziua se pleca spre seară, cei doisprezece s-au apropiat, şi I-au zis: "Dă drumul noroadelor, ca să se ducă în satele şi cătunele de primprejur să găzduiască şi să-şi caute de ale mâncării; pentru că aici suntem într-un loc pustiu."

Mat 14.15;Marc 6.35;Ioan 6.1-5;

¹³Isus le-a zis: "Daţi-le voi să mănânce!" Dar ei au răspuns: "N-avem decât cinci pâini şi doi peşti; afară numai dacă ne vom duce noi înşine să cumpărăm merinde pentru tot norodul acesta."

¹⁴Şi erau aproape cinci mii de bărbaţi. Isus a zis ucenicilor Săi: "Puneţi-i să şadă jos în cete de câte cincizeci."

¹⁵Aşa au şi făcut: i-au pus pe toţi să şadă jos.

¹⁶Isus a luat cele cinci pâini şi cei doi peşti, Şi-a ridicat ochii spre cer, şi le-a binecuvântat. Apoi le-a frânt, şi le-a dat ucenicilor să le împartă norodului.

¹⁷Au mâncat toţi, şi s-au săturat; şi au ridicat douăsprezece coşuri pline cu fărâmiturile rămase.

Mărturisirea lui Petru.

¹⁸Într-o zi, pe când Se ruga Isus singur deoparte, având cu El pe ucenicii Lui, le-a pus întrebarea următoare: "Cine zic oamenii că sunt Eu?"

Mat 16.13;Marc 8.27;

¹⁹Ei I-au răspuns: "Unii zic că eşti Ioan Botezătorul; alţii zic că eşti Ilie; alţii zic că a înviat un prooroc din cei din vechime."

Mat 14.2;Luca 9.7-8;

²⁰"Dar voi", i-a întrebat El, "cine ziceţi că sunt?" "Hristosul lui Dumnezeu!" I-a răspuns Petru.

Mat 16.16;Ioan 6.69;

²¹Isus le-a poruncit cu tărie să nu spună nimănui lucrul acesta.

Mat 16.20;

²²Apoi a adăugat că Fiul omului trebuie să pătimească multe, să fie tăgăduit de bătrâni, de preoţii cei mai de seamă şi de cărturari, să fie omorât, şi a treia zi să învie.

Mat 16.21;Mat 17.22;

Cum să urmăm pe Isus.

²³Apoi a zis tuturor: "Dacă voieşte cineva să vină după Mine, să se lepede de sine, să-şi ia crucea în fiecare zi, şi să Mă urmeze.

Mat 10.38;Mat 16.24;Marc 8.34;Luca 14.27;

²⁴Fiindcă oricine va voi să-şi scape viaţa, o va pierde; dar oricine îşi va pierde viaţa pentru Mine, o va mântui.

²⁵Şi ce ar folosi un om să câştige toată lumea, dacă s-ar prăpădi sau s-ar pierde pe sine însuşi?

Mat 16.20;Marc 8.36;

²⁶Căci de oricine se va ruşina de Mine şi de cuvintele Mele, se va ruşina şi Fiul omului de el, când va veni în slava Sa şi a Tatălui şi a sfinţilor îngeri.

Mat 20.33;Marc 8.38;2Tim 2.12;

²⁷Adevărat vă spun, că sunt unii din cei ce stau aici, care nu vor gusta moartea, până nu vor vedea Împărăţia lui Dumnezeu.

Mat 16.28;Marc 9.1;

Schimbarea la faţă.

²⁸Cam la opt zile după cuvintele acestea, Isus a luat cu El pe Petru, pe Ioan şi pe Iacov, şi S-a suit pe munte să Se roage.

Mat 17.1;Marc 9.2;

²⁹Pe când Se ruga, I s-a schimbat înfăţişarea feţei, şi îmbrăcămintea I s-a făcut albă strălucitoare.

³⁰Şi iată că stăteau de vorbă cu El doi bărbaţi: erau Moise şi Ilie,

³¹care se arătaseră în slavă, şi vorbeau despre sfârşitul Lui, pe care avea să-l aibă în Ierusalim.

³²Petru şi tovarăşii lui erau îngreuiaţi de somn; dar, când s-au deşteptat bine, au văzut slava lui Isus, şi pe cei doi bărbaţi care stăteau împreună cu El.

Dan 8.18;Dan 10.9;

³³În clipa când se despărţeau bărbaţii aceştia de Isus, Petru a zis lui Isus: "Învăţătorule, este bine să fim aici; să facem trei colibe: una pentru Tine, una pentru Moise şi una pentru Ilie." Nu ştia ce spune.

³⁴Pe când vorbea el astfel, a venit un nor, şi i-a acoperit cu umbra lui; ucenicii s-au înspăimântat, când i-au văzut intrând în nor.

³⁵Şi din nor s-a auzit un glas, care zicea: "Acesta este Fiul Meu preaiubit: de El să ascultaţi."

Mat 3.17;Fapt 3.22;

³⁶Când s-a auzit glasul acela, Isus a rămas singur. Ucenicii au tăcut, şi n-au spus, în zilele acelea, nimănui nimic din cele ce văzuseră.

Mat 17.9;

Vindecarea unui îndrăcit.

³⁷A doua zi, când s-au pogorât de pe munte, o gloată mare a întâmpinat pe Isus.

Mat 17.14;Marc 9.14-17;

³⁸Şi un om din mijlocul mulţimii a strigat: "Învăţătorule, rogu-Te, uită-Te cu îndurare la fiul meu, fiindcă îl am numai pe el.

³⁹Îl apucă un duh, şi deodată răcneşte; şi duhul îl scutură cu putere, aşa că băiatul face spumă la gură, şi cu anevoie se duce duhul de la el, după ce l-a stropşit de tot.

⁴⁰Am rugat pe ucenicii Tăi să-l scoată, şi n-au putut.

⁴¹"O neam necredincios şi pornit la rău", a răspuns Isus; "până când voi fi cu voi şi vă voi suferi? Adu aici pe fiul tău."

⁴²Pe când venea băiatul, dracul l-a trântit la pământ, şi l-a scuturat cu putere. Dar Isus a certat duhul necurat, a vindecat pe băiat, şi l-a dat înapoi tatălui său.

⁴³Şi toţi au rămas uimiţi de mărirea lui Dumnezeu. Pe când toţi se minunau de tot ce făcea Isus, El a zis ucenicilor Săi:

Isus vesteşte moartea şi învierea Sa.

⁴⁴"Voi ascultaţi bine ce vă spun: Fiul omului va fi dat în mâinile oamenilor!"

Mat 17.22;

⁴⁵Dar ucenicii nu înţelegeau cuvintele acestea, căci erau acoperite pentru ei, ca să nu le priceapă; şi se temeau să-L întrebe în privinţa aceasta.

Marc 9.32;Luca 2.50;Luca 18.34;

Cine este cel mai mare ?

⁴⁶Apoi le-a venit în gând să ştie cine dintre ei ar fi cel mai mare.

Mat 18.1;Marc 9.34;

⁴⁷Isus le-a cunoscut gândul inimii, a luat un copilaş, l-a pus lângă El,

⁴⁸şi le-a zis: "Oricine primeşte pe acest copilaş, în Numele Meu, pe Mine Mă primeşte; şi oricine Mă primeşte pe Mine, primeşte pe Cel ce M-a trimis pe Mine. Fiindcă cine este cel mai mic între voi toţi, acela este mare."

Mat 10.40;Mat 18.5;Marc 9.37;Ioan 12.44;Ioan 13.20;Mat 23.11-12;

⁴⁹Ioan a luat cuvântul, şi a zis: "Învăţătorule, noi am văzut pe un om scoţând draci în Numele tău; şi l-am oprit, pentru că nu merge după noi."

Marc 9.38;Num 11.82;

⁵⁰"Nu-l opriţi", i-a răspuns Isus, "fiindcă cine nu este împotriva voastră, este pentru voi."

Mat 12.30;Luca 11.23;

"Foc din cer".

⁵¹Când s-a apropiat vremea în care avea să fie luat în cer, Isus Şi-a îndreptat faţa hotărât să meargă la Ierusalim.

Marc 16.19;Fapt 1.2;

⁵²A trimis înainte nişte soli, care s-au dus şi au intrat într-un sat al Samaritenilor, ca să-I pregătească un loc de găzduit.

⁵³Dar ei nu L-au primit, pentru că Isus Se îndrepta să meargă spre Ierusalim.

Ioan 4.4-9;

⁵⁴Ucenicii Săi, Iacov şi Ioan, când au văzut lucrul acesta, au zis: "Doamne, vrei să poruncim să se pogoare foc din cer şi să-i mistuie, cum a făcut Ilie?"

2Împ 1.10-12;

⁵⁵Isus S-a întors spre ei, i-a certat, şi le-a zis: "Nu ştiţi de ce duh sunteţi însufleţiţi!

⁵⁶Căci Fiul omului a venit nu ca să piardă sufletele oamenilor, ci să le mântuiască." Şi au plecat într-alt sat.

Ioan 3.17;Ioan 12.47;

Cum să urmăm pe Isus.

⁵⁷Pe când erau pe drum, un om i-a zis: "Doamne, Te voi urma oriunde vei merge."

Mat 8.10;

⁵⁸Isus i-a răspuns: "Vulpile au vizuini, şi păsările cerului au cuiburi; dar Fiul omului n-are unde-Şi odihni capul."

⁵⁹Altuia i-a zis: "Vino după Mine!" "Doamne", I-a răspuns el, "lasă-mă să mă duc întâi să îngrop pe tatăl meu."

Mat 8.21;

⁶⁰Dar Isus i-a zis: "Lasă morţii să-şi îngroape morţii, şi tu du-te de vesteşte Împărăţia lui Dumnezeu."

⁶¹Un altul a zis: "Doamne, Te voi urma, dar lasă-mă întâi să mă duc să-mi iau rămas bun de la ai mei."

1Împ 19.20;

⁶²Isus i-a răspuns: "Oricine pune mâna pe plug, şi se uită înapoi, nu este destoinic pentru Împărăţia lui Dumnezeu."

Trimiterea celor şaptezeci de ucenici.

10

¹După aceea Domnul a mai rânduit alţi şaptezeci de ucenici, şi i-a trimis doi câte doi înaintea Lui, în toate cetăţile şi în toate locurile, pe unde avea să treacă El.

Mat 10.1;Marc 6.7;

²Şi le-a zis: "Mare este secerişul, dar puţini sunt lucrătorii! Rugaţi dar pe Domnul secerişului să scoată lucrători la secerişul Său.

Mat 9.37-38;Ioan 4.35;2Tes 3.1;

³Duceţi-vă; iată, vă trimit ca pe nişte miei în mijlocul lupilor.

Mat 10.16;

⁴Să nu luaţi cu voi nici pungă, nici traistă, nici încălţăminte, şi să nu întrebaţi pe nimeni de sănătate pe drum.

Mat 10.9-10;Marc 6.8;Luca 9.3;2Împ 4.29;

⁵În orice casă veţi intra, să ziceţi întâi: "Pacea să fie peste casa aceasta!"

Mat 10.12;

⁶Şi dacă va fi acolo un fiu al păcii, pacea voastră va rămâne peste el; altminteri ea se va întoarce la voi.

⁷Să rămâneţi în casa aceea, şi să mâncaţi şi să beţi ce vi se va da; căci vrednic este lucrătorul de plata sa. Să nu umblaţi din casă în casă.

Mat 10.11;1Cor 10.27;Mat 10.10;1Cor 9.4;1Tim 5.18;

⁸În oricare cetate veţi intra şi unde vă vor primi oamenii, să mâncaţi ce vi se va pune înainte;

⁹să vindecaţi pe bolnavii care vor fi acolo, şi să le ziceţi: "Împărăţia lui Dumnezeu s-a apropiat de voi."

Luca 9.2;Mat 3.2;Mat 4.17;Mat 10.7;Luca 10.11;

¹⁰Dar în oricare cetate veţi intra, şi nu vă vor primi, să vă duceţi pe uliţele ei, şi să ziceţi:

¹¹"Scuturăm împotriva voastră, chiar şi praful din cetatea voastră, care s-a lipit de picioarele noastre; totuşi să ştiţi că Împărăţia lui Dumnezeu s-a apropiat de voi."

Mat 10.14;Luca 9.5;Fapt 13.51;Fapt 18.6;

¹²Eu vă spun că, în ziua judecăţii va fi mai uşor pentru Sodoma decât pentru cetatea aceea.

Mat 10.15;Marc 6.11;

¹³Vai de tine, Horazine! Vai de tine, Betsaido! Căci dacă ar fi fost făcute în Tir şi Sidon lucrările puternice care au fost făcute în voi, de mult s-ar fi pocăit stând în sac şi cenuşă.

Mat 11.21;Ezec 3.6;

¹⁴De aceea, în ziua judecăţii, va fi mai uşor pentru Tir şi Sidon decât pentru voi.

¹⁵Şi tu, Capernaume, vei fi înălţat oare până la cer? Vei fi pogorât până în Locuinţa morţilor.

Mat 11.23;Gen 11.4;Deut 1.28;Isa 14.13;Ier 51.53;Ezec 26.20;Ezec 32.18;

¹⁶Cine vă ascultă pe voi, pe Mine Mă ascultă; şi cine vă nesocoteşte pe voi, pe Mine Mă nesocoteşte; iar cine Mă nesocoteşte pe Mine, nesocoteşte pe Cel ce M-a trimis pe Mine."

Mat 10.40;Marc 9.37;Ioan 13.20;1Tes 4.8;Ioan 5.23;

Întoarcerea celor şaptezeci.

¹⁷Cei şaptezeci s-au întors plini de bucurie, şi au zis: "Doamne, chiar şi dracii ne sunt supuşi în Numele Tău."

Luca 10.1;

¹⁸Isus le-a zis: "Am văzut pe Satana căzând ca un fulger din cer."

Ioan 12.31;Ioan 16.11;Apoc 9.1;Apoc 12.8-9;

¹⁹Iată că v-am dat putere să călcaţi peste şerpi şi peste scorpii, şi peste toată puterea vrăjmaşului: şi nimic nu vă va putea vătăma.

Marc 16;Fapt 28.5;

²⁰Totuşi, să nu vă bucuraţi de faptul că duhurile vă sunt supuse; ci bucuraţi-vă că numele voastre sunt scrise în ceruri."

Ex 32.32;Ps 69.28;Isa 4.3;Dan 12.1;Filip 4.3;Evr 12.23;Apoc 13.8;Apoc 20.12;Apoc 21.27;

²¹În ceasul acela, Isus S-a bucurat în Duhul Sfânt, şi a zis: "Tată, Doamne al cerului şi al pământului; Te laud pentru că ai ascuns aceste lucruri de cei înţelepţi şi pricepuţi, şi le-ai descoperit pruncilor. Da, Tată, fiindcă aşa ai găsit cu cale Tu."

Mat 11.25;

²²Toate lucrurile Mi-au fost date în mâini de Tatăl Meu; şi nimeni nu ştie cine este Fiul, afară de Tatăl, nici cine este Tatăl, afară de Fiul şi acela căruia vrea Fiul să i-L descopere."

Mat 28.18;Ioan 3.35;Ioan 5.27;Ioan 17.2;Ioan 1.18;Ioan 6.44-46;

²³Apoi S-a întors spre ucenici, şi le-a spus de o parte: "Ferice de ochii care văd lucrurile, pe care le vedeţi voi!

Mat 13.16;

²⁴Căci vă spun că mulţi prooroci şi împăraţi au voit să vadă ce vedeţi voi, şi n-au văzut, să audă ce auziţi voi, şi n-au auzit."

1Pet 1.10;

Pilda Samariteanului.

²⁵Un învăţător al Legii s-a sculat să ispitească pe Isus şi I-a zis: "Învăţătorule, ce să fac ca să moştenesc viaţa veşnică?"

Mat 19.16;Mat 22.35;

²⁶Isus i-a zis: "Ce este scris în Lege? Cum citeşti în ea?"

²⁷El a răspuns: "Să iubeşti pe Domnul, Dumnezeul tău, cu toată inima ta, cu tot sufletul tău, cu toată puterea ta şi cu tot cugetul tău; şi pe aproapele tău ca pe tine însuţi."

Deut 6.5;Lev 19.18;

²⁸"Bine ai răspuns", i-a zis Isus; "fă aşa, şi vei avea viaţa veşnică."

Lev 18.5;Neem 9.29;Ezec 20.11-21;Rom 10.5;

²⁹Dar el, care vroia să se îndreptăţească, a zis lui Isus: "Şi cine este aproapele meu?"

Luca 16.15;

³⁰Isus a luat din nou cuvântul, şi a zis: "Un om se cobora din Ierusalim la Ierihon. A căzut între nişte tâlhari, care l-au dezbrăcat, l-au jefuit de tot, l-au bătut zdravăn, au plecat, şi l-au lăsat aproape mort.

³¹Din întâmplare, se cobora pe acelaşi drum un preot; şi, când a văzut pe omul acesta, a trecut înainte pe alături.

Ps 38.11;

³²Un Levit trecea şi el prin locul acela; şi când l-a văzut, a trecut înainte pe alături.

³³Dar un Samaritean, care era în călătorie, a venit în locul unde era el, şi când l-a văzut, i s-a făcut milă de el.

Ioan 4.9;

³⁴S-a apropiat de i-a legat rănile, şi a turnat peste ele untdelemn şi vin; apoi l-a pus pe dobitocul lui, l-a dus la un han, şi a îngrijit de el.

³⁵A doua zi, când a pornit la drum, a scos doi lei, i-a dat hangiului, şi i-a zis: "Ai grijă de el, şi orice vei mai cheltui, îţi voi da înapoi la întoarcere."

³⁶Care dintr-aceşti trei ţi se pare că a dat dovadă că este aproapele celui ce căzuse între tâlhari?"

³⁷"Cel ce şi-a făcut milă cu el", a răspuns învăţătorul Legii. "Du-te de fă şi tu la fel", i-a zis Isus.

Marta şi Maria.

³⁸Pe când era pe drum, cu ucenicii Săi, Isus a intrat într-un sat. Şi o femeie, numită Marta, L-a primit în casa ei.

Ioan 11.1;Ioan 12.2-3;

³⁹Ea avea o soră numită Maria, care s-a aşezat jos la picioarele Domnului, şi asculta cuvintele Lui.

1Cor 7.32;Luca 3.35;Fapt 22.3;

⁴⁰Marta era împărţită cu multă slujire, a venit repede la El, şi I-a zis: "Doamne, nu-Ţi pasă că soru-mea m-a lăsat să slujesc singură? Zi-i dar să-mi ajute."

⁴¹Drept răspuns, Isus i-a zis: "Marto, Marto, pentru multe lucruri te îngrijorezi şi te frămânţi tu,

⁴²dar un singur lucru trebuie. Maria şi-a ales partea cea bună, care nu i se va lua."

Ps 27.4;

Tatăl nostru.

11

¹Într-o zi, Isus Se ruga într-un loc anumit. Când a isprăvit rugăciunea, unul din ucenicii Lui I-a zis: "Doamne, învaţă-ne să ne rugăm, cum a învăţat şi Ioan pe ucenicii lui."

²El le-a zis: "Când vă rugaţi, să ziceţi: Tatăl nostru care eşti în ceruri! Sfinţească-se Numele Tău; vină Împărăţia Ta; facă-se voia Ta, precum în cer, aşa şi pe pământ.

Mat 6.9;

³Pâinea noastră cea de toate zilele dă-ne-o nouă în fiecare zi;

⁴şi ne iartă nouă păcatele noastre, fiindcă şi noi iertăm oricui ne este dator; şi nu ne duce în ispită, ci izbăveşte-ne de cel rău."

Stăruinţa în rugăciune.

⁵Apoi le-a mai zis: "Dacă unul dintre voi are un prieten, şi se duce la el la miezul nopţii, şi-i zice: "Prietene, împrumută-mi trei pâini,

⁶căci a venit la mine de pe drum un prieten al meu, şi n-am ce-i pune înainte;"

⁷şi dacă dinăuntrul casei lui, prietenul acesta îi răspunde: "Nu mă tulbura; acum uşa este încuiată, copiii mei sunt cu mine în pat, nu pot să mă scol să-ţi dau pâini", -

⁸vă spun: chiar dacă nu s-ar scula să i le dea, pentru că-i este prieten, totuşi, măcar pentru stăruinţa lui supărătoare, tot se va scula şi-i va da tot ce-i trebuie.

Luca 18.1;

⁹De aceea şi Eu vă spun: Cereţi, şi vi se va da: căutaţi, şi veţi găsi; bateţi şi vi se va deschide.

Mat 7.7;Mat 21.22;Marc 11.24;Ioan 15.7;Iac 1.6;1Ioan 3.22;

¹⁰Fiindcă oricine cere, capătă; cine caută găseşte; şi celui ce bate, i se deschide.

¹¹Cine este tatăl acela dintre voi, care, dacă-i cere fiul său pâine, să-i dea o piatră? Ori, dacă cere un peşte, să-i dea un şarpe în loc de peşte?

Mat 7.9;

¹²Sau, dacă cere un ou, să-i dea o scorpie?

¹³Deci, dacă voi, care sunteţi răi, ştiţi să daţi daruri bune copiilor voştri, cu cât mai mult Tatăl vostru cel din ceruri va da Duhul Sfânt celor ce I-L cer!"

Vindecarea unui îndrăcit mut.

¹⁴Isus a scos dintr-un bolnav un drac, care era mut. După ce a ieşit, dracul, mutul a grăit, şi noroadele s-au mirat.

Mat 9.32;Mat 12.22;

¹⁵Dar unii ziceau: "El scoate dracii cu Beelzebul, domnul dracilor."

Mat 9.34;Mat 12.24;

¹⁶Alţii, ca să-L ispitească, Îi cereau un semn, din cer.

Mat 12.38;Mat 16.1;

¹⁷Isus le-a cunoscut gândurile, şi le-a zis: "Orice împărăţie dezbinată împotriva ei, este pustiită; şi o casă dezbinată împotriva ei, se prăbuşeşte peste alta.

Mat 12.25;Marc 3.24;Ioan 2.25;

¹⁸Deci, dacă Satana este dezbinat împotriva lui însuşi, cum va dăinui împărăţia lui, fiindcă ziceţi că Eu scot dracii cu Beelzebul?

¹⁹Şi dacă eu scot dracii cu Beelzebul, fiii voştri cu cine îi scot? De aceea ei înşişi vor fi judecătorii voştri.

²⁰Dar, dacă Eu scot dracii cu degetul lui Dumnezeu, Împărăţia lui Dumnezeu a ajuns până la voi.

Ex 8.19;

²¹Când omul cel tare şi bine înarmat îşi păzeşte casa, averile îi sunt la adăpost.

Mat 12.29;Marc 3.27;

²²Dar dacă vine peste el unul mai tare decât el şi-l biruieşte, atunci îi ia cu sila toate armele în care se încredea, şi împarte prăzile luate de la el.

Isa 53.12;Col 2.15;

²³Cine nu este cu Mine este împotriva Mea; şi cine nu adună cu Mine, risipeşte.

Mat 12.30;

Duhul necurat ieşit din om.

²⁴Duhul necurat, când iese afară dintr-un om, umblă prin locuri fără apă, şi caută odihnă. Fiindcă n-o găseşte, zice: "Mă voi întoarce în casa mea, de unde am ieşit."

Mat 12.43;

²⁵Şi când vine, o găseşte măturată şi împodobită.

²⁶Atunci se duce de mai ia cu el alte şapte duhuri, mai rele decât el; intră împreună în casă, se aşează în ea, şi starea de pe urmă a omului aceluia ajunge mai rea decât cea dintâi."

Ioan 5.14;Evr 6.4;Evr 10.26;2Pet 2.20;

Ferice de cei ce ascultă Cuvântul.

²⁷Pe când spunea Isus aceste vorbe, o femeie din norod şi-a ridicat glasul şi a zis: "Ferice de pântecele care Te-a purtat, şi de ţâţele pe care le-ai sub!"

²⁸Şi El a răspuns: "Ferice mai degrabă de cei ce ascultă Cuvântul lui Dumnezeu, şi-L păzesc!"

Mat 7.21;Luca 8.21;Iac 1.25;

Minunea cu Iona.

²⁹Pe când noroadele se strângeau cu grămada, El a început să spună: "Neamul acesta este un neam viclean; el cere un semn; dar nu i se va da alt semn decât semnul proorocului Iona.

Mat 12.38-39;

³⁰Căci după cum Iona a fost un semn pentru Niniviteni, tot aşa şi Fiul omului va fi un semn pentru neamul acesta.

Iona 1.17;Iona 2.10;

³¹Împărăteasa de la miazăzi se va scula, în ziua judecăţii, alături de bărbaţii acestui neam, şi-i va osândi; pentru că ea a venit de la capătul pământului ca să audă înţelepciunea lui Solomon; şi iată că aici este Unul mai mare decât Solomon.

1Împ 10.1;

³²Bărbaţii din Ninive se vor scula, în ziua judecăţii, alături de neamul acesta, şi-l vor osândi, pentru că ei s-au pocăit la propovăduirea lui Iona; şi iată că aici este Unul mai mare decât Iona.

Iona 3.5;

Lumina.

³³Nimeni n-aprinde o lumină, ca s-o pună într-un loc ascuns sau sub baniţă; ci o pune într-un sfeşnic, pentru ca cei ce intră, să vadă lumina.

Mat 5.15;Marc 4.21;Luca 8.16;

³⁴Ochiul este lumina trupului tău. Dacă ochiul tău este sănătos, tot trupul tău este plin de lumină; dar dacă ochiul tău este rău, trupul tău este plin de întuneric.

Mat 6.22;

³⁵Ia seama dar, ca lumina care este în tine, să nu fie întuneric.

³⁶Aşa că, dacă tot trupul tău este plin de lumină, fără să aibă vreo parte întunecată, va fi în totul plin de lumină, întocmai ca atunci când te-ar lumina o lampă cu lumina ei mare."

Mustrarea cărturarilor şi Fariseilor.

³⁷Pe când vorbea Isus, un Fariseu L-a rugat să prânzească la el. El în intrat şi a şezut la masă.

³⁸Fariseul a văzut cu mirare că Isus nu Se spălase înainte de prânz.

Marc 7.3;

³⁹Dar Domnul i-a zis: "Voi, Fariseii, curăţiţi partea de afară a paharului şi a blidului, dar înăuntrul vostru este plin de jefuire şi de răutate.

Mat 23.25;Tit 1.15;

⁴⁰Nebunilor, oare Acela care a făcut partea de afară, n-a făcut şi pe cea dinăuntru?

⁴¹Daţi mai bine milostenie din lucrurile dinăuntru, şi atunci toate vă vor fi curate.

Isa 58.7;Dan 4.27;Luca 12.33;

⁴²Dar vai de voi, Fariseilor! Pentru că voi daţi zeciuială din izmă, din rută şi din toate zarzavaturile, şi daţi uitării dreptatea şi dragostea de Dumnezeu: pe acestea trebuia să le faceţi, şi pe celelalte să nu le lăsaţi nefăcute!

Mat 23.23;

⁴³Vai de voi, Fariseilor! Pentru că voi umblaţi după scaunele dintâi la sinagogi, şi vă place să vă facă lumea plecăciuni prin pieţe!

Mat 23.6;Marc 12.38-39;

⁴⁴Vai de voi, cărturari şi Farisei făţarnici! Pentru că voi sunteţi ca mormintele, care nu se văd, şi peste care oamenii umblă fără să ştie."

Mat 23.27;Ps 5.9;

⁴⁵Unul din învăţătorii Legii a luat cuvântul, şi I-a zis: "Învăţătorule, spunând aceste lucruri ne ocărăşti şi pe noi."

⁴⁶"Vai şi de voi, învăţători ai Legii", a răspuns Isus. "Pentru că voi puneţi pe spinarea oamenilor sarcini grele de purtat, iar voi nici măcar cu unul din degetele voastre nu vă atingeţi de ele.

Mat 23.4;

⁴⁷Vai de voi! Pentru că voi zidiţi mormintele proorocilor, pe care i-au ucis părinţii voştri.

Mat 23.29;

⁴⁸Prin aceasta mărturisiţi că încuviinţaţi faptele părinţilor voştri; căci ei au ucis pe prooroci, iar voi le zidiţi mormintele.

⁴⁹De aceea Înţelepciunea lui Dumnezeu a zis: "Le voi trimite prooroci şi apostoli; pe unii din ei îi vor ucide, iar pe alţii îi vor prigoni,

Mat 23.34;

⁵⁰ca să se ceară de la acest neam sângele tuturor proorocilor, care a fost vărsat de la întemeierea lumii:

⁵¹de la sângele lui Abel până la sângele lui Zaharia, ucis între altar şi Templu; da, vă spun, se va cere de la neamul acesta!

Gen 4.8;2Cron 24.20-21;

⁵²Vai de voi, învăţători ai Legii! Pentru că voi aţi pus mâna pe cheia cunoştinţei: nici voi n-aţi intrat, iar pe cei ce voiau să intre, i-aţi împiedicat să intre."

Mat 23.13;

⁵³După ce a ieşit de acolo, cărturarii şi Fariseii au început să-L pună la strâmtoare, şi să-L facă să vorbească despre multe lucruri;

⁵⁴I-au întins astfel laţuri, ca să prindă vreo vorbă din gura Lui, pentru care să-L poată învinui.

Marc 12.13;

Despre făţărnicie, frica de oameni, hula împotriva Duhului Sfânt.

12

¹În vremea aceea, când se strânseseră noroadele cu miile, aşa că se călcau unii pe alţii, Isus a început să spună ucenicilor Săi: "Mai întâi de toate, păziţi-vă de aluatul Fariseilor, care este făţărnicia.

Mat 16.6;Marc 8.15;Mat 16.12;

²Nu este nimic acoperit, care nu va fi descoperit, nici ascuns, care nu va fi cunoscut.

Mat 10.26;Marc 4.22;Luca 8.17;

³De aceea, orice aţi spus la întuneric, va fi auzit la lumină; şi orice aţi grăit la ureche, în odăiţe, va fi vestit de pe acoperişul caselor.

⁴Vă spun vouă, prietenii Mei: Să nu vă temeţi de cei ce ucid trupul, şi după aceea nu mai pot face nimic.

Isa 51.7-13;Ier 1.8;Mat 10.28;Ioan 15.14-15;

⁵Am să vă arăt de cine să vă temeţi. Temeţi-vă de Acela care, după ce a ucis, are puterea să arunce în gheenă; da, vă spun, de El să vă temeţi.

⁶Nu se vând oare cinci vrăbii cu doi bani? Totuşi, nici una din ele nu este uitată înaintea lui Dumnezeu.

⁷Şi chiar perii din cap, toţi vă sunt număraţi. Deci să nu vă temeţi: voi sunteţi mai de preţ decât multe vrăbii.

⁸Eu vă spun: pe orişicine Mă va mărturisi înaintea oamenilor, îl va mărturisi şi Fiul omului înaintea îngerilor lui Dumnezeu;

Mat 10.32;Marc 8.38;2Tim 2.12;1Ioan 2.23;

⁹dar cine se va lepăda de Mine înaintea oamenilor, va fi lepădat şi el înaintea îngerilor lui Dumnezeu.

¹⁰Şi oricui va vorbi împotriva Fiului omului, i se va ierta; dar oricui va huli împotriva Duhului Sfânt, nu i se va ierta.

Mat 12.31-32;Marc 3.28;1Ioan 5.16;

¹¹Când vă vor duce înaintea sinagogilor, înaintea dregătorilor, şi înaintea stăpânirilor, să nu vă îngrijoraţi, cum veţi răspunde pentru apărarea voastră, nici ce veţi vorbi;

Mat 10.19;Marc 13.11;Luca 21.14;

¹²căci Duhul Sfânt vă va învăţa chiar în ceasul acela ce va trebui să vorbiţi."

Pilda bogatului care i-a rodit ţarina.

¹³Unul din mulţime a zis lui Isus: "Învăţătorule, spune fratelui meu să împartă cu mine moştenirea noastră."

¹⁴"Omule", i-a răspuns Isus, "cine M-a pus pe Mine judecător sau împărţitor peste voi?"

Ioan 18.36;

¹⁵Apoi le-a zis: "Vedeţi şi păziţi-vă de orice fel de lăcomie de bani; căci viaţa cuiva nu stă în belşugul avuţiei lui."

1Tim 6.7;

¹⁶Şi le-a spus pilda aceasta: "Ţarina unui om bogat rodise mult.

¹⁷Şi el se gândea în sine, şi zicea: "Ce voi face? Fiindcă nu mai am loc unde să-mi strâng roadele."

¹⁸"Iată", a zis el, "ce voi face: îmi voi strica grânarele, şi voi zidi altele mai mari; acolo voi strânge toate roadele şi toate bunătăţile mele;

¹⁹şi voi zice sufletului meu: "Suflete, ai multe bunătăţi strânse pentru mulţi ani; odihneşte-te, mănâncă, bea şi înveseleşte-te!"

Ecl 11.9;1Cor 15.32;Iac 5.5;

²⁰Dar Dumnezeu i-a zis: "Nebunule! Chiar în noaptea aceasta ţi se va cere înapoi sufletul; şi lucrurile, pe care le-ai pregătit, ale cui vor fi?"

Iov 20.22;Iov 27.8;Ps 52.7;Iac 4.14;Ps 39.6;Ier 17.11;

²¹Tot aşa este şi cu cel ce îşi adună comori pentru el, şi nu se îmbogăţeşte faţă de Dumnezeu."

Mat 6.20;Luca 12.33;1Tim 6.18-19;Iac 2.5;

Îngrijorările.

²²Isus a zis apoi ucenicilor săi: "De aceea vă spun: Nu vă îngrijoraţi, cu privire la viaţa voastră, gândindu-vă ce veţi mânca, nici cu privire la trupul vostru, gândindu-vă cu ce vă veţi îmbrăca.

Mat 6.25;

²³Viaţa este mai mult decât hrana, şi trupul mai mult decât îmbrăcămintea.

²⁴Uitaţi-vă cu băgare de seamă la corbi: ei nu seamănă, nici nu seceră, n-au nici cămară, nici grânar: şi totuşi Dumnezeu îi hrăneşte. Cu cât mai de preţ sunteţi voi decât păsările!

Iov 38.41;Ps 147.9;

²⁵Şi apoi, cine dintre voi, chiar îngrijorându-se, poate să adauge un cot la lungimea vieţii lui?

²⁶Deci, dacă nu puteţi face nici cel mai mic lucru, pentru ce vă mai îngrijoraţi de celelalte?

²⁷Uitaţi-vă cu băgare de seamă cum cresc crinii: ei nu torc, nici nu ţes: totuşi vă spun că nici Solomon, în toată slava lui, n-a fost îmbrăcat ca unul din ei.

²⁸Dacă astfel îmbracă Dumnezeu iarba, care astăzi este pe câmp, iar mâine va fi aruncată în cuptor, cu cât mai mult vă va îmbrăca El pe voi, puţin credincioşilor?

²⁹Să nu căutaţi ce veţi mânca sau ce veţi bea, şi nu vă frământaţi mintea.

³⁰Căci toate aceste lucruri Neamurile lumii le caută. Tatăl vostru ştie că aveţi trebuinţă de ele.

³¹Căutaţi mai întâi Împărăţia lui Dumnezeu, şi toate aceste lucruri vi se vor da pe deasupra.

Mat 6.33;

³²Nu te teme, turmă mică; pentru că Tatăl vostru vă dă cu plăcere Împărăţia.

Mat 11.25-26;

³³Vindeţi ce aveţi şi daţi milostenie. Faceţi-vă rost de pungi, care nu se învechesc, o comoară nesecată în ceruri, unde nu se apropie hoţul, şi unde nu roade molia.

Mat 19.21;Fapt 2.45;Fapt 4.34;Mat 6.20;Luca 16.9;1Tim 6.19;

³⁴Căci unde este comoara voastră, acolo este şi inima voastră.

Îndemn la veghere.

³⁵Mijlocul să vă fie încins, şi făcliile aprinse.

Efes 6.14;1Pet 1.13;Mat 25.1;

³⁶Şi să fiţi ca nişte oameni, care aşteaptă pe stăpânul lor să se întoarcă de la nuntă, ca să-i deschidă îndată, când va veni şi va bate la uşă.

³⁷Ferice de robii aceia, pe care stăpânul îi va găsi veghind la venirea lui! Adevărat vă spun, că el se va încinge, îi va pune să şadă la masă, şi se va apropia să le slujească.

Mat 24.46;

³⁸Fie că vine la a doua strajă din noapte, fie că vine la a treia strajă, ferice de robii aceia, dacă-i va găsi veghind!

³⁹Să ştiţi bine că, dacă ar şti stăpânul casei la ce ceas va veni hoţul, ar veghea, şi n-ar lăsa să-i spargă casa.

Mat 24.43;1Tes 5.2;2Pet 3.10;Apoc 3.3;Apoc 16.15;

⁴⁰Şi voi dar fiţi gata, căci Fiul omului va veni în ceasul în care nu vă gândiţi."

Mat 24.44;Mat 25.13;Marc 13.33;Luca 21.34-36;1Tes 5.6;2Pet 3.12;

Ispravnicul credincios.

⁴¹"Doamne", I-a zis Petru, "pentru noi spui pilda aceasta sau pentru toţi?"

⁴²Şi Domnul a zis: "Cine este ispravnicul credincios şi înţelept, pe care-l va pune stăpânul său peste slugile sale, ca să le dea partea lor de hrană la vremea potrivită?

Mat 24.25;Mat 25.21;1Cor 4.2;

⁴³Ferice de robul acela, pe care stăpânul, la venirea lui, îl va găsi făcând aşa!

⁴⁴Adevărat vă spun, că îl va pune peste toată avuţia sa.

Mat 24.47;

⁴⁵Dar dacă robul acela zice în inima lui: "Stăpânul meu zăboveşte să vină"; dacă va începe să bată pe slugi şi pe slujnice, să mănânce, să bea şi să se îmbete,

Mat 24.48;

⁴⁶stăpânul robului aceluia va veni în ziua în care el nu se aşteaptă, şi în ceasul în care nu ştie, şi-l va tăia în bucăţi; şi soarta lui va fi soarta celor necredincioşi în lucrul încredinţat lor.

⁴⁷Robul acela, care a ştiut voia stăpânului său, şi nu s-a pregătit deloc, şi n-a lucrat după voia lui, va fi bătut cu multe lovituri.

Num 15.30;Deut 25.2;Ioan 9.41;Ioan 15.22;Fapt 17.30;Iac 4.17;

⁴⁸Dar cine n-a ştiut-o, şi a făcut lucruri vrednice de lovituri, va fi bătut cu puţine lovituri. Cui i s-a dat mult, i se va cere mult; şi cui i s-a încredinţat mult, i se va cere mai mult.

Lev 5.17;1Tim 1.13;

Foc pe pământ.

⁴⁹Eu am venit să arunc un foc pe pământ. Şi ce vreau decât să fie aprins chiar acum!

Luca 12.51;

⁵⁰Am un botez cu care trebuie să fiu botezat, şi cât de mult doresc să se îndeplinească!

Mat 20.22;Marc 10.38;

⁵¹Credeţi că am venit să aduc pace pe pământ? Eu vă spun: nu; ci mai degrabă dezbinare.

Mat 10.34;Luca 12.49;Mic 7.6;Ioan 7.43;Ioan 9.16;Ioan 10.19;

⁵²Căci, de acum înainte, din cinci, care vor fi într-o casă, trei vor fi dezbinaţi împotriva a doi, şi doi împotriva a trei.

Mat 10.35;

⁵³Tatăl va fi dezbinat împotriva fiului, şi fiul împotriva tatălui; mama împotriva fiicei, şi fiica împotriva mamei; soacra împotriva nurorii, şi nora împotriva soacrei."

Semnele vremurilor.

⁵⁴El a mai zis noroadelor: "Când vedeţi un nor ridicându-se la apus, îndată ziceţi: "Vine ploaia." Şi aşa se întâmplă.

Mat 16.2;

⁵⁵Şi când vedeţi suflând vântul de la miazăzi, ziceţi: "Are să fie zăduf." Şi aşa se întâmplă.

⁵⁶Făţarnicilor, faţa pământului şi a cerului ştiţi s-o deosebiţi: vremea aceasta cum de n-o deosebiţi?

⁵⁷Şi pentru ce nu judecaţi şi voi singuri ce este drept?

⁵⁸Când te duci cu pârâşul tău înaintea judecătorului, pe drum caută să scapi de el; ca nu cumva să te târască înaintea judecătorului, judecătorul să te dea pe mâna temnicerului, şi temnicerul să te arunce în temniţă.

Prov 25.8;Mat 5.25;Ps 32.6;Isa 55.6;

⁵⁹Îţi spun că nu vei ieşi de acolo, până nu vei plăti şi cel mai de pe urmă bănuţ."

Galileenii măcelăriţi de Pilat.

13

¹În vremea aceea au venit unii, şi au istorisit lui Isus ce se întâmplase unor Galileeni, al căror sânge îl amestecase Pilat cu jertfele lor.

²"Credeţi voi", le-a răspuns Isus, "că aceşti Galileeni au fost mai păcătoşi decât toţi ceilalţi Galileeni, pentru că au păţit astfel?

³Eu vă spun: nu; ci, dacă nu vă pocăiţi, toţi veţi pieri la fel.

⁴Sau acei optsprezece inşi, peste care a căzut turnul din Siloam, şi i-a omorât, credeţi că au fost mai păcătoşi decât toţi ceilalţi oameni, care locuiau în Ierusalim?

⁵Eu vă spun: nu; ci, dacă nu vă pocăiţi, toţi veţi pieri la fel."

Pilda smochinului neroditor.

⁶El a spus şi pilda aceasta: "Un om avea un smochin sădit în via sa. A venit să caute rod în el, şi n-a găsit.

Isa 5.2;Mat 21.19;

⁷Atunci a zis vierului: "Iată că sunt trei ani, de când vin şi caut rod în smochinul acesta, şi nu găsesc. Taie-l. La ce să mai cuprindă şi pământul degeaba?"

⁸"Doamne", i-a răspuns vierul, "mai lasă-l şi anul acesta; am să-l sap de jur împrejur, şi am să-i pun gunoi la rădăcină.

⁹Poate că de acum înainte va face rod; dacă nu, îl vei tăia."

Vindecarea unei femei gârbove.

¹⁰Isus învăţa pe norod într-o sinagogă în ziua Sabatului.

¹¹Şi acolo era o femeie stăpânită de optsprezece ani de un duh de neputinţă; era gârbovă, şi nu putea nicidecum să-şi îndrepte spatele.

¹²Când a văzut-o Isus, a chemat-o, şi i-a zis: "Femeie, eşti dezlegată de neputinţa ta."

¹³Şi-a întins mâinile peste ea: îndată s-a îndreptat, şi slăvea pe Dumnezeu.

Marc 16.18;Fapt 9.17;

¹⁴Dar fruntaşul sinagogii, mâniat că Isus săvârşise vindecarea aceasta în ziua Sabatului, a luat cuvântul, şi a zis norodului: "Sunt şase zile în care trebuie să lucreze omul; veniţi dar în aceste zile să vă vindecaţi, şi nu în ziua Sabatului!"

Ex 20.9;Mat 12.10;Marc 3.2;Luca 6.7;Luca 14.3;

¹⁵"Făţarnicilor", i-a răspuns Domnul; "oare în ziua Sabatului nu-şi dezleagă fiecare din voi boul sau măgarul de la iesle, şi-l duce de-l adapă?

Luca 14.5;

¹⁶Dar femeia aceasta, care este o fiică a lui Avraam, şi pe care Satana o ţinea legată de optsprezece ani, nu trebuia oare să fie dezlegată de legătura aceasta în ziua Sabatului?"

Luca 19.9;

¹⁷Pe când vorbea El astfel, toţi potrivnicii Lui au rămas ruşinaţi; şi norodul se bucura de toate lucrurile minunate, pe care le făcea El.

Pilda grăuntelui de muştar şi a aluatului.

¹⁸El a mai zis: "Cu ce se aseamănă Împărăţia lui Dumnezeu, şi cu ce o voi asemăna?

Mat 13.31;Marc 4.30;

¹⁹Se aseamănă cu un grăunte de muştar, pe care l-a luat un om, şi l-a aruncat în grădina sa; el a crescut, s-a făcut copac mare, şi păsările cerului şi-au făcut cuiburi în ramurile lui."

²⁰El a zis iarăşi: "Cu ce voi asemăna Împărăţia lui Dumnezeu?

²¹Se aseamănă cu aluatul, pe care l-a luat o femeie şi l-a pus în trei măsuri de făină, până s-a dospit toată."

Uşa cea strâmtă.

²²Isus umbla prin cetăţi şi prin sate, învăţând pe norod, şi călătorind spre Ierusalim.

Mat 9.35;Marc 6.6;

²³Cineva I-a zis: "Doamne, oare puţini sunt cei ce sunt pe calea mântuirii?" El le-a răspuns:

²⁴"Nevoiţi-vă să intraţi pe uşa cea strâmtă. Căci vă spun, că mulţi vor căuta să intre, şi nu vor putea.

Mat 7.13;Ioan 7.34;Ioan 8.21;Ioan 13.33;Rom 9.31;

²⁵Odată ce Stăpânul casei Se va scula şi va încuia uşa, şi voi veţi fi afară, şi veţi începe să bateţi la uşă, şi să ziceţi: "Doamne, Doamne, deschide-ne!" drept răspuns, El vă va zice: "Nu ştiu de unde sunteţi."

Ps 32.6;Isa 55.6;Mat 25.10;Luca 6.46;Mat 7.23;Mat 25.12;

²⁶Atunci veţi începe să ziceţi: "Noi am mâncat şi am băut în faţa Ta, şi în uliţele noastre ai învăţat pe norod."

²⁷Şi El va răspunde: "Vă spun că nu ştiu de unde sunteţi; depărtaţi-vă de la Mine, voi toţi lucrătorii fărădelegii."

Mat 7.23;Mat 25.41;Luca 13.25;Ps 6.8;Mat 25.41;

²⁸Va fi plânsul şi scrâşnirea dinţilor, când veţi vedea pe Avraam, pe Isaac şi pe Iacov, şi pe toţi proorocii în Împărăţia lui Dumnezeu, iar pe voi scoşi afară.

Mat 8.12;Mat 13.42;Mat 24.51;Mat 8.11;

²⁹Vor veni de la răsărit şi de la apus, de la miazănoapte şi de la miază-zi, şi vor şedea la masă în Împărăţia lui Dumnezeu.

³⁰Şi iată că sunt unii din cei de pe urmă, care vor fi cei dintâi, şi sunt unii din cei dintâi, care vor fi cei de pe urmă."

Mat 19.30;Mat 20.16;Marc 10.31;

Nelegiuirile şi pedeapsa Ierusalimului.

³¹În aceeaşi zi, au venit câţiva Farisei, şi I-au zis: "Pleacă, şi du-Te de aici, căci Irod vrea să Te omoare."

³²"Duceţi-vă", le-a răspuns El, "şi spuneţi vulpii aceleia: "Iată că scot dracii, şi săvârşesc vindecări astăzi şi mâine, iar a treia zi voi isprăvi.

Evr 2.10;

³³Dar trebuie să umblu astăzi, mâine şi poimâine, fiindcă nu se poate ca un prooroc să piară afară din Ierusalim.

³⁴Ierusalime, Ierusalime, care omori pe prooroci şi ucizi cu pietre pe cei trimişi la tine; de câte ori am vrut să strâng pe fiii tăi, cum îşi strânge găina puii sub aripi, şi n-aţi vrut!

Mat 23.37;

³⁵Iată că vi se va lăsa casa pustie; dar vă spun că nu Mă veţi mai vedea, până veţi zice: "Binecuvântat este Cel ce vine în Numele Domnului!"

Lev 26.31-32;Ps 69.25;Isa 1.7;Dan 9.27;Mic 3.12;Ps 118.26;Mat 21.9;Marc 11.10;Luca 19.38;Ioan 12.13;

Vindecarea unui bolnav de dropică.

14

¹Într-o zi de Sabat, Isus a intrat în casa unuia din fruntaşii Fariseilor, ca să prânzească. Fariseii Îl pândeau de aproape.

²Şi înaintea Lui era un om bolnav de dropică.

³Isus a luat cuvântul, şi a zis învăţătorilor Legii şi Fariseilor: "Oare este îngăduit a vindeca în ziua Sabatului sau nu?"

Mat 12.10;

⁴Ei tăceau. Atunci Isus a luat de mână pe omul acela, l-a vindecat, şi i-a dat drumul.

⁵Pe urmă, le-a zis: "Cine dintre voi, dacă-i cade copilul sau boul în fântână, nu-l va scoate îndată afară, în ziua Sabatului?"

Ex 23.5;Deut 22.4;Luca 13.15;

⁶Şi n-au putut să-I răspundă nimic la aceste vorbe.

Despre zmerenia la ospeţe.

⁷Apoi, când a văzut că cei poftiţi la masă alegeau locurile dintâi, le-a spus o pildă. Şi le-a zis:

⁸"Când eşti poftit de cineva la nuntă, să nu te aşezi la masă în locul dintâi; ca nu cumva, printre cei poftiţi de el, să fie altul mai cu vază decât tine,

⁹şi cel ce te-a poftit şi pe tine şi pe el, să vină să-ţi zică: "Dă locul tău omului acestuia." Atunci, cu ruşine, va trebui să iei locul de pe urmă.

¹⁰Ci, când eşti poftit, du-te şi aşează-te în locul cel mai de pe urmă; pentru ca, atunci când va veni cel ce te-a poftit, să-ţi zică: "Prietene, mută-te mai sus." Lucrul acesta îţi va face cinste înaintea tuturor celor ce vor fi la masă împreună cu tine.

Prov 25.6-7;

¹¹Căci oricine se înalţă, va fi smerit; şi cine se smereşte, va fi înălţat."

Iov 22.29;Ps 18.27;Prov 29.23;Mat 23.12;Luca 18.14;Iac 4.6;1Pet 5.5;

Despre binefacere.

¹²A zis şi celui ce-L poftise: "Când dai un prânz sau o cină, să nu chemi pe prietenii tăi, nici pe fraţii tăi, nici pe neamurile tale, nici pe vecinii bogaţi, ca nu cumva să te cheme şi ei la rândul lor pe tine, şi să iei astfel o răsplată pentru ce ai făcut.

¹³Ci, când dai o masă, cheamă pe săraci, pe schilozi, pe şchiopi, pe orbi.

Neem 8.10-12;

¹⁴Şi va fi ferice de tine, pentru că ei n-au cu ce să-ţi răsplătească; dar ţi se va răsplăti la învierea celor neprihăniţi."

Pilda celor poftiţi la cină.

¹⁵Unul din cei ce şedeau la masă cu El, când a auzit aceste vorbe, I-a zis; "Ferice de acela care va prânzi în Împărăţia lui Dumnezeu!"

Apoc 19.9;

¹⁶Şi Isus i-a răspuns: "Un om a dat o cină mare, şi a poftit pe mulţi.

Mat 22.2;

¹⁷La ceasul cinei, a trimis pe robul său să spună celor poftiţi: "Veniţi, căci iată că toate sunt gata."

Prov 9.2-5;

¹⁸Dar toţi, parcă fuseseră vorbiţi, au început să se dezvinovăţească. Cel dintâi i-a zis: "Am cumpărat un ogor, şi trebuie să mă duc să-l văd; rogu-te să mă ierţi."

¹⁹Un altul a zis: "Am cumpărat cinci perechi de boi şi mă duc să-i încerc: iartă-mă, te rog."

²⁰Un altul a zis: "Tocmai acum m-am însurat, şi de aceea nu pot veni."

²¹Când s-a întors robul, a spus stăpânului său aceste lucruri. Atunci stăpânul casei s-a mâniat, şi a zis robului său: "Du-te degrabă în pieţele şi uliţele cetăţii, şi adu aici pe cei săraci, ciungi, orbi şi şchiopi."

²²La urmă, robul a zis: "Stăpâne, s-a făcut cum ai poruncit, şi tot mai este loc."

²³Şi stăpânul a zis robului: "Ieşi la drumuri şi la garduri, şi pe cei ce-i vei găsi, sileşte-i să intre, ca să mi se umple casa.

²⁴Căci vă spun că nici unul din cei poftiţi, nu va gusta din cina mea."

Mat 21.43;Mat 22.8;Fapt 13.46;

Cum să fie ucenicul lui Isus.

²⁵Împreună cu Isus mergeau multe noroade. El S-a întors, şi le-a zis:

²⁶"Dacă vine cineva la Mine, şi nu urăşte pe tatăl său, pe mama sa, pe nevasta sa, pe copiii săi, pe fraţii săi, pe surorile sale, ba chiar însăşi viaţa sa, nu poate fi ucenicul Meu.

Deut 13.6;Deut 33.9;Mat 10.37;Rom 9.13;Apoc 12.11;

²⁷Şi oricine nu-şi poartă crucea, şi nu vine după Mine, nu poate fi ucenicul Meu.

Mat 16.24;Marc 8.34;Luca 9.23;2Tim 3.12;

²⁸Căci, cine dintre voi, dacă vrea să zidească un turn, nu stă mai întâi să-şi facă socoteala cheltuielilor, ca să vadă dacă are cu ce să-l sfârşească?

Prov 24.27;

²⁹Pentru ca nu cumva, după ce i-a pus temelia, să nu-l poată sfârşi, şi toţi cei ce-l vor vedea, să înceapă să râdă de el,

³⁰şi să zică: "Omul acesta a început să zidească, şi n-a putut isprăvi."

³¹Sau care împărat, când merge să se bată în război cu un alt împărat, nu stă mai întâi să se sfătuiască dacă va putea merge cu zece mii de oameni înaintea celui ce vine împotriva lui cu douăzeci de mii?

³²Altfel, pe când celălalt împărat este încă departe, îi trimite o solie să ceară pace.

³³Tot aşa, oricine dintre voi, care nu se leapădă de tot ce are, nu poate fi ucenicul Meu.

³⁴Sarea este bună; dar dacă sarea îşi pierde gustul ei de sare, prin ce i se va da înapoi gustul acesta?

Mat 5.13;Marc 9.50;

³⁵Atunci nu mai este bună nici pentru pământ, nici pentru gunoi, ci este aruncată afară. Cine are urechi de auzit, să audă."

Pilda cu oaia rătăcită şi leul.

15

¹Toţi vameşii şi păcătoşii se apropiau de Isus ca să-L asculte.

Mat 9.10;

²Şi Fariseii şi cărturarii cârteau şi ziceau: "Omul acesta primeşte pe păcătoşi, şi mănâncă cu ei."

Fapt 11.3;Gal 2.12;

³Dar El le-a spus pilda aceasta:

⁴"Care om dintre voi, dacă are o sută de oi, şi pierde pe una din ele, nu lasă pe celelalte nouăzeci şi nouă pe islaz, şi se duce după cea pierdută, până când o găseşte?

Mat 18.12;1Pet 2.10-25;

⁵După ce a găsit-o, o pune cu bucurie pe umeri;

⁶şi, când se întoarce acasă, cheamă pe prietenii şi vecinii săi, şi le zice: "Bucuraţi-vă împreună cu mine, căci mi-am găsit oaia care era pierdută."

⁷Tot aşa, vă spun că va fi mai multă bucurie în cer pentru un singur păcătos care se pocăieşte, decât pentru nouă zeci şi nouă de oameni neprihăniţi care n-au nevoie de pocăinţă.

Luca 5.32;

⁸Sau care femeie, dacă are zece lei (Greceşte: drahme.) de argint, şi pierde unul din ei, nu aprinde o lumină, nu mătură casa, şi nu caută cu băgare de seamă până când îl găseşte?

⁹După ce l-a găsit, cheamă pe prietenele şi vecinele ei, şi zice: "Bucuraţi-vă împreună cu mine, căci am găsit leul, pe care-l pierdusem."

¹⁰Tot aşa, vă spun că este bucurie înaintea îngerilor lui Dumnezeu pentru un singur păcătos care se pocăieşte."

Pilda fiului risipitor.

¹¹El a mai zis: "Un om avea doi fii.

¹²Cel mai tânăr din ei a zis tatălui său: "Tată, dă-mi partea de avere, ce mi se cuvine." Şi tatăl le-a împărţit averea.

¹³Nu după multe zile, fiul cel mai tânăr a strâns totul, şi a plecat într-o ţară depărtată, unde şi-a risipit averea, ducând o viaţă destrăbălată.

Marc 12.44;

¹⁴După ce a cheltuit totul, a venit o foamete mare în ţara aceea, şi el a început să ducă lipsă.

¹⁵Atunci s-a dus şi s-a lipit de unul din locuitorii ţării aceleia, care l-a trimis pe ogoarele lui să-i păzească porcii.

¹⁶Mult ar fi dorit el să se sature cu roşcovele, pe care le mâncau porcii, dar nu i le da nimeni.

¹⁷Şi-a venit în fire, şi a zis: "Câţi argaţi ai tatălui meu au belşug de pâine, iar eu mor de foame aici!

¹⁸Mă voi scula, mă voi duce la tatăl meu, şi-i voi zice: Tată, am păcătuit împotriva cerului şi împotriva ta,

¹⁹şi nu mai sunt vrednic să mă chem fiul tău; fă-mă ca pe unul din argaţii tăi."

²⁰Şi s-a sculat, şi a plecat la tatăl său. Când era încă departe, tatăl său l-a văzut, şi i s-a făcut milă de el, a alergat de a căzut pe grumazul lui, şi l-a sărutat mult.

Fapt 2.39;Efes 2.13-17;

²¹Fiul i-a zis: "Tată, am păcătuit împotriva cerului şi împotriva ta, nu mai sunt vrednic să mă chem fiul tău."

Ps 51.4;

²²Dar tatăl a zis robilor săi: "Aduceţi repede haina cea mai bună, şi îmbrăcaţi-l cu ea; puneţi-i un inel în deget, şi încălţăminte în picioare.

²³Aduceţi viţelul cel îngrăşat, şi tăiaţi-l. Să mâncăm şi să ne înveselim;

²⁴căci acest fiu al meu era mort, şi a înviat; era pierdut, şi a fost găsit." Şi au început să se înveselească.

Luca 15.32;Efes 2.1;Efes 5.14;Apoc 3.1;

²⁵Fiul cel mai mare era la ogor. Când a venit şi s-a apropiat de casă, a auzit muzică şi jocuri.

²⁶A chemat pe unul din robi, şi a început să-l întrebe ce este.

²⁷Robul acela i-a răspuns: "Fratele tău a venit înapoi, şi tatăl tău a tăiat viţelul cel îngrăşat, pentru că l-a găsit iarăşi sănătos şi bine."

²⁸El s-a întărâtat de mânie, şi nu voia să intre în casă. Tatăl său a ieşit afară, şi l-a rugat să intre.

²⁹Dar el, drept răspuns, a zis tatălui său: "Iată, eu îţi slujesc ca un rob de atâţia ani, şi niciodată nu ţi-am călcat porunca; şi mie niciodată nu mi-ai dat măcar un ied să mă înveselesc cu prietenii mei;

³⁰iar când a venit acest fiu al tău, care ţi-a mâncat averea cu femeile desfrânate, i-ai tăiat viţelul cel îngrăşat."

³¹"Fiule", i-a zis tatăl, "tu întotdeauna eşti cu mine, şi tot ce am eu este al tău.

³²Dar trebuia să ne înveselim şi să ne bucurăm, pentru că acest frate al tău era mort, şi a înviat, era pierdut şi a fost găsit."

Luca 15.24;

Pilda ispravnicului necredincios.

16

¹Isus a mai spus ucenicilor Săi: "Un om bogat avea un ispravnic, care a fost pârât la el că-i risipeşte averea.

²El l-a chemat, şi i-a zis: "Ce aud eu vorbindu-se despre tine? Dă-ţi socoteala de isprăvnicia ta, pentru că nu mai poţi fi ispravnic."

³Ispravnicul şi-a zis: "Ce am să fac, dacă îmi ia stăpânul isprăvnicia? Să sap, nu pot; să cerşesc, mi-e ruşine.

⁴Ştiu ce am să fac, pentru ca, atunci când voi fi scos din isprăvnicie, ei să mă primească în casele lor."

⁵A chemat pe fiecare din datornicii stăpânului său, şi a zis celui dintâi: "Cât eşti dator stăpânului meu?"

⁶"O sută de măsuri de untdelemn", a răspuns el. Şi i-a zis: "Ia-ţi zapisul, şi şezi degrabă de scrie cincizeci."

⁷Apoi a zis altuia: "Dar tu, cât eşti dator?" "O sută de măsuri de grâu", a răspuns el. Şi i-a zis: "Ia-ţi zapisul, şi scrie optzeci."

⁸Stăpânul lui a lăudat pe ispravnicul nedrept, pentru că lucrase înţelepţeşte. Căci fiii veacului acestuia, faţă de semenii lor, sunt mai înţelepţi decât fiii luminii.

Ioan 12.36;Efes 5.8;1Tes 5.5;

⁹Şi Eu vă zic: Faceţi-vă prieteni cu ajutorul bogăţiilor nedrepte, pentru ca atunci când veţi muri, să vă primească în corturile veşnice.

Dan 4.27;Mat 6.19;Mat 19.21;Luca 11.41;1Tim 6.17-19;

¹⁰Cine este credincios în cele mai mici lucruri, este credincios şi în cele mari; şi cine este nedrept în cele mai mici lucruri, este nedrept şi în cele mari.

Mat 25.21;Luca 19.17;

¹¹Deci, dacă n-aţi fost credincioşi în bogăţiile (Greceşte: Mamona.) nedrepte, cine vă va încredinţa adevăratele bogăţii?

¹²Şi dacă n-aţi fost credincioşi în lucrul altuia, cine vă va da ce este al vostru?

¹³Nici o slugă nu poate sluji la doi stăpâni; căci sau va urî pe unul şi va iubi pe celălalt, sau va ţine numai la unul şi va nesocoti pe celălalt. Nu puteţi sluji lui Dumnezeu şi lui Mamona."

Mat 6.24;

Mustrări făcute Fariseilor.

¹⁴Fariseii, care erau iubitori de bani, ascultau şi ei toate lucrurile acestea, şi îşi băteau joc de El.

Mat 23.14;

¹⁵Isus le-a zis: "Voi căutaţi să vă arătaţi neprihăniţi înaintea oamenilor, dar Dumnezeu vă cunoaşte inimile; pentru că ce este înălţat între oameni, este o urâciune înaintea lui Dumnezeu.

Luca 10.29;Ps 7.9;1Sam 16.7;

¹⁶Legea şi proorocii au ţinut până la Ioan; de atunci încoace, Evanghelia Împărăţiei lui Dumnezeu se propovăduieşte: şi fiecare, ca să intre în ea, dă năvală.

Mat 4.17;Mat 11.12-13;Luca 7.29;

¹⁷Este mai lesne să treacă cerul şi pământul decât să cadă o singură frântură de slovă din Lege.

Ps 102.26-27;Isa 40.8;Isa 51.6;Mat 5.18;1Pet 1.25;

¹⁸Oricine îşi lasă nevasta şi ia pe alta de nevastă, preacurveşte; şi cine ia de nevastă pe cea lăsată de bărbatul ei, preacurveşte.

Mat 5.32;Mat 19.9;Marc 10.11;1Cor 7.10-11;

Pilda bogatului nemilostiv.

¹⁹"Era un om bogat, care se îmbrăca în porfiră şi in subţire; şi în fiecare zi ducea o viaţă plină de veselie şi strălucire.

²⁰La uşa lui, zăcea un sărac, numit Lazăr, plin de bube.

²¹Şi dorea mult să se sature cu fărâmiturile, care cădeau de la masa bogatului; până şi câinii veneau şi-i lingeau bubele.

²²Cu vremea săracul a murit; şi a fost dus de îngeri în sânul lui Avraam. A murit şi bogatul, şi l-au îngropat.

²³Pe când era el în Locuinţa morţilor, în chinuri, şi-a ridicat ochii în sus, a văzut de departe pe Avraam, şi pe Lazăr în sânul lui,

²⁴şi a strigat: "Părinte Avraame, fie-ţi milă de mine, şi trimite pe Lazăr să-şi înmoaie vârful degetului în apă, şi să-mi răcorească limba; căci grozav sunt chinuit în văpaia aceasta."

Zah 14.12;Isa 66.24;Marc 9.44;

²⁵"Fiule", i-a răspuns Avraam, "adu-ţi aminte că, în viaţa ta, tu ţi-ai luat lucrurile bune, şi Lazăr şi-a luat pe cele rele; acum aici, el este mângâiat, iar tu eşti chinuit.

Iov 21.13;Luca 6.24;

²⁶Pe lângă toate acestea, între noi şi între voi este o prăpastie mare, aşa ca cei ce ar avea să treacă de aici la voi, sau de acolo la noi, să nu poată."

²⁷Bogatul a zis: "Rogu-te dar, părinte Avraame, să trimiţi pe Lazăr în casa tatălui meu;

²⁸căci am cinci fraţi, şi să le adeverească aceste lucruri, ca să nu vină şi ei în acest loc de chin."

²⁹Avraam a răspuns: "Au pe Moise şi pe prooroci; să asculte de ei."

Isa 8.20;Isa 34.16;Ioan 5.39-45;Fapt 15.21;Fapt 17.11;

³⁰"Nu, părinte Avraame", a zis el; "ci dacă se va duce la ei cineva din morţi, se vor pocăi."

³¹Şi Avraam i-a răspuns: "Dacă nu ascultă pe Moise şi pe prooroci, nu vor crede nici chiar dacă ar învia cineva din morţi."

Ioan 12.10-11;

Prilejurile de păcătuire.

17

¹Isus a zis ucenicilor Săi: "Este cu neputinţă să nu vină prilejuri de păcătuire; dar vai de acela prin care vin!

Mat 18.6-7;Marc 9.42;1Cor 11.19;

²Ar fi mai de folos pentru el să i se lege o piatră de moară de gât, şi să fie aruncat în mare, decât să facă pe unul din aceşti micuţi să păcătuiască.

³Luaţi seama la voi înşivă! Dacă fratele tău păcătuieşte împotriva ta, mustră-l! Şi dacă-i pare rău, iartă-l!

Mat 18.15-21;Lev 19.17;Prov 17.10;Iac 5.19;

⁴Şi chiar dacă păcătuieşte împotriva ta de şapte ori pe zi, şi de şapte ori pe zi se întoarce la tine şi zice: "Îmi pare rău!" - să-l ierţi.

⁵Apostolii au zis Domnului: "Măreşte-ne credinţa!"

⁶Şi Domnul a zis: "Dacă aţi avea credinţă cât un grăunte de muştar, aţi zice dudului acestuia: "Dezrădăcinează-te şi sădeşte-te în mare", şi v-ar asculta.

Mat 17.20;Mat 21.21;Marc 9.23;Marc 11.23;

"Robi netrebnici".

⁷Cine dintre voi, dacă are un rob, care ară sau paşte oile, îi va zice, când vine de la câmp: "Vino îndată, şi şezi la masă?"

⁸Nu-i va zice mai degrabă: "Găteşte-mi să mănânc, încinge-te, şi slujeşte-mi până voi mânca şi voi bea eu; după aceea, vei mânca şi vei bea şi tu?"

Luca 12.37;

⁹Va rămâne el îndatorat faţă de robul acela, pentru că robul a făcut ce-i fusese poruncit? Nu cred.

¹⁰Tot aşa şi voi, după ce veţi face tot ce vi s-a poruncit, să ziceţi: "Suntem nişte robi netrebnici; am făcut ce eram datori să facem."

Iov 22.3;Iov 35.7;Ps 16.2;Mat 25.30;Rom 3.12;Rom 11.35;1Cor 9.16-17;Filim 11;

Cei zece leproşi.

¹¹Isus mergea spre Ierusalim, şi a trecut printre Samaria şi Galilea.

Luc 9.51-52;Ioan 4.4;

¹²Pe când intra într-un sat, L-au întâmpinat zece leproşi. Ei au stat departe,

Lev 13.46;

¹³şi-au ridicat glasul, şi au zis: "Isuse, Învăţătorule, ai milă de noi!"

¹⁴Când i-a văzut Isus, le-a zis: "Duceţi-vă şi arătaţi-vă preoţilor!" Şi pe când se duceau, au fost curăţiţi.

Lev 13.2;Lev 14.2;Mat 8.4;Luca 5.14;

¹⁵Unul din ei, când s-a văzut vindecat, s-a întors, slăvind pe Dumnezeu cu glas tare.

¹⁶S-a aruncat cu faţa la pământ la picioarele lui Isus, şi I-a mulţumit. Era Samaritean.

¹⁷Isus a luat cuvântul, şi a zis: "Oare n-au fost curăţiţi toţi cei zece? Dar ceilalţi nouă, unde sunt?

¹⁸Nu s-a găsit decât străinul acesta să se întoarcă şi să dea slavă lui Dumnezeu?"

¹⁹Apoi i-a zis: "Scoală-te şi pleacă; credinţa ta te-a mântuit."

Mat 9.22;Marc 5.34;Marc 10.52;Luca 7.50;Luca 8.48;Luca 18.42;

Venirea Împărăţiei lui Dumnezeu.

²⁰Fariseii au întrebat pe Isus când va veni Împărăţia lui Dumnezeu. Drept răspuns, El le-a zis: "Împărăţia lui Dumnezeu nu vine în aşa fel ca să izbească privirile.

²¹Nu se va zice: "Uite-o aici", sau: "Uite-o acolo!" Căci iată că Împărăţia lui Dumnezeu este înăuntrul vostru."

Luca 17.23;Rom 14.17;

Venirea Fiului omului.

²²Şi a zis ucenicilor: "Vor veni zile când veţi dori să vedeţi una din zilele Fiului omului, şi n-o veţi vedea.

Mat 9.15;Ioan 17.12;

²³Vi se va zice: "Iată-L aici, iată-L acolo!" Să nu vă duceţi, nici să nu-i urmaţi.

Mat 24.23;Marc 13.21;Luca 21.8;

²⁴Căci, cum iese fulgerul şi luminează de la o margine a cerului până la cealaltă, aşa va fi şi Fiul omului în ziua Sa.

Mal 24.27;

²⁵Dar mai întâi trebuie să sufere multe, şi să fie lepădat de neamul acesta.

Marc 8.31;Marc 9.31;Marc 10.33;Luca 9.22;

²⁶Ce s-a întâmplat în zilele lui Noe, se va întâmpla la fel şi în zilele Fiului omului:

Gen 7;Mat 24.37;

²⁷mâncau, beau, se însurau şi se măritau până în ziua când a intrat Noe în corabie; şi a venit potopul şi i-a prăpădit pe toţi.

²⁸Ce s-a întâmplat în zilele lui Lot, se va întâmpla aidoma: oamenii mâncau, beau, cumpărau, vindeau, sădeau, zideau;

Gen 19;

²⁹dar, în ziua când a ieşit Lot din Sodoma, a plouat foc şi pucioasă din cer, şi i-a pierdut pe toţi.

Gen 19.16-24;

³⁰Tot aşa va fi şi în ziua când Se va arăta Fiul omului.

2Tes 1.7;

³¹În ziua aceea, cine va fi pe acoperişul casei, şi îşi va avea vasele în casă, să nu se pogoare să le ia; şi cine va fi pe câmp, de asemenea, să nu se mai întoarcă.

Mat 24.17;Marc 13.15;

³²Aduceţi-vă aminte de nevasta lui Lot.

Gen 19.26;

³³Oricine va căuta să-şi scape viaţa, o va pierde; şi oricine o va pierde, o va găsi.

Mat 10.39;Mat 16.25;Marc 8.35;Luca 9.24;Ioan 12.25;

³⁴Vă spun că, în noaptea aceea, doi inşi vor fi în acelaşi pat, unul va fi luat şi altul va fi lăsat;

Mat 24.40-41;1Tes 4.17;

³⁵două femei vor măcina împreună: una va fi luată, şi alta va fi lăsată.

³⁶Doi bărbaţi vor fi la câmp: unul va fi luat şi altul va fi lăsat."

³⁷Ucenicii L-au întrebat: "Unde, Doamne?" Iar El a răspuns: "Unde va fi trupul acolo se vor strânge vulturii."

Iov 39.30;Mat 24.28;

Pilda judecătorului nedrept.

18

¹Isus le-a spus o pildă, ca să le arate că trebuie să se roage necurmat, şi să nu se lase.

Luca 11.5;Luca 21.36;Rom 12.12;Efes 6.18;Col 4.2;1Tes 5.17;

²El le-a zis: "Într-o cetate era un judecător, care de Dumnezeu nu se temea şi de oameni nu se ruşina.

³În cetatea aceea era şi o văduvă, care venea des la el, şi-i zicea: "Fă-mi dreptate în cearta cu pârâşul meu."

⁴Multă vreme n-a voit să-i facă dreptate. Dar în urmă, şi-a zis: "Măcar că de Dumnezeu nu mă tem şi de oameni nu mă ruşinez,

⁵totuşi, pentru că văduva aceasta mă tot necăjeşte, îi voi face dreptate, ca să nu tot vină să-mi bată capul."

Luca 11.8;

⁶Domnul a adăugat: "Auziţi ce zice judecătorul nedrept?

⁷Şi Dumnezeu nu va face dreptate aleşilor Lui, care strigă zi şi noapte către El, măcar că zăboveşte faţă de ei?

Apoc 6.10;

⁸Vă spun că le va face dreptate în curând. Dar când va veni Fiul omului, va găsi El credinţă pe pământ?"

Evr 10.37;2Pet 3.8-9;

Pilda vameşului şi a Fariseului.

⁹A mai spus şi pilda aceasta pentru unii care se încredeau în ei înşişi că sunt neprihăniţi, şi dispreţuiau pe ceilalţi.

Luca 10.29;Luca 16.15;

¹⁰"Doi oameni s-au suit la Templu să se roage; unul era Fariseu, şi altul vameş.

¹¹Fariseul sta în picioare, şi a început să se roage în sine astfel: "Dumnezeule, Îţi mulţumesc că nu sunt ca ceilalţi oameni, hrăpăreţi, nedrepţi, preacurvari sau chiar ca vameşul acesta.

Ps 135.2;Isa 1.15;Isa 58.2;Apoc 3.17;

¹²Eu postesc de două ori pe săptămână, dau zeciuială din toate veniturile mele."

¹³Vameşul sta departe, şi nu îndrăznea nici ochii să şi-i ridice spre cer; ci se bătea în piept, şi zicea: "Dumnezeule, ai milă de mine, păcătosul!"

¹⁴Eu vă spun că mai degrabă omul acesta s-a pogorât acasă socotit neprihănit decât celălalt. Căci oricine se înalţă, va fi smerit; şi oricine se smereşte, va fi înălţat."

Iov 22.29;Mat 23.12;Luca 14.11;Iac 4.6;1Pet 5.5-6;

Copilaşii.

¹⁵I-au adus şi nişte copilaşi, ca să Se atingă de ei. Dar ucenicii, când au văzut lucrul acesta, au certat pe aceia care-i aduceau.

Mat 19.13;Marc 10.13;

¹⁶Isus a chemat la Sine pe copilaşi, şi a zis: "Lăsaţi copilaşii să vină la Mine, şi nu-i opriţi; căci Împărăţia lui Dumnezeu este a unora ca ei.

1Cor 14.20;1Pet 2.2;

¹⁷Adevărat vă spun că, oricine nu va primi Împărăţia lui Dumnezeu ca un copilaş, cu nici un chip nu va intra în ea."

Marc 10.15;

Tânărul bogat.

¹⁸Un fruntaş a întrebat pe Isus: "Bunule Învăţător, ce trebuie să fac ca să moştenesc viaţa veşnică?"

Mat 19.16;Marc 10.17;

¹⁹"Pentru ce Mă numeşti bun?" i-a răspuns Isus. "Nimeni nu este bun decât Unul singur: Dumnezeu.

²⁰Ştii poruncile: "Să nu preacurveşti; să nu ucizi; să nu furi; să nu faci o mărturisire mincinoasă; să cinsteşti pe tatăl tău şi pe mama ta."

Ex 20.12-16;Deut 5.16-20;Rom 13.9;Efes 6.2;Col 3.20;

²¹"Toate aceste lucruri", I-a zis el, "le-am păzit din tinereţea mea."

²²Când a auzit Isus aceste vorbe, i-a zis: "Îţi mai lipseşte un lucru: vinde tot ce ai, împarte la săraci, şi vei avea o comoară în ceruri. Apoi, vino şi urmează-Mă."

Mat 6.19-20;Mat 19.21;1Tim 6.19;

²³Când a auzit el aceste cuvinte, s-a întristat de tot; căci era foarte bogat.

²⁴Isus a văzut că s-a întristat de tot, şi a zis: "Cât de anevoie vor intra în Împărăţia lui Dumnezeu cei ce au avuţii!

Prov 11.28;Mat 19.23;Marc 10.23;

²⁵Fiindcă mai lesne este să treacă o cămilă prin urechea acului, decât să intre un om bogat în Împărăţia lui Dumnezeu."

²⁶Cei ce-L ascultau, au zis: "Atunci cine poate fi mântuit?"

²⁷Isus a răspuns: "Ce este cu neputinţă la oameni, este cu putinţă la Dumnezeu."

Ier 32.17;

²⁸Atunci Petru a zis: "Iată că noi am lăsat totul, şi Te-am urmat."

Mat 19.27;Zah 8.6;Mat 19.26;Luca 1.37;

²⁹Şi Isus le-a zis: "Adevărat vă spun că nu este nimeni, care să-şi fi lăsat casa, sau nevasta, sau fraţii, sau părinţii, sau copiii, pentru Împărăţia lui Dumnezeu,

Deut 33.9;

³⁰şi să nu primească mult mai mult în veacul acesta de acum, iar în veacul viitor, viaţa veşnică."

Iov 42.10;

Isus vesteşte moartea şi învierea Sa.

³¹Isus a luat cu Sine pe cei doisprezece, şi le-a zis: "Iată că ne suim la Ierusalim, şi tot ce a fost scris prin prooroci despre Fiul omului, se va împlini.

Mat 16.21;Mat 17.22;Mat 10.17;Marc 10.32;Ps 22;Isa 53;

³²Căci va fi dat în mâna Neamurilor; Îl vor batjocori, Îl vor ocărî, Îl vor scuipa;

Mat 27.2;Luca 23.1;Ioan 18.28;Fapt 3.13;

³³şi, după ce-L vor bate cu nuiele, Îl vor omorî, dar a treia zi va învia."

³⁴Ei n-au înţeles nimic din aceste lucruri: căci vorbirea aceasta era ascunsă pentru ei, şi nu pricepeau ce le spunea Isus.

Marc 9.32;Luca 2.50;Luca 9.45;Ioan 10.6;Ioan 12.16;

Vindecarea unui orb la Ierihon.

³⁵Pe când Se apropia Isus de Ierihon, un orb şedea lângă drum şi cerşea.

Mat 20.29;Marc 10.46;

³⁶Când a auzit norodul trecând, a întrebat ce este.

³⁷I-au spus: "Trece Isus din Nazaret."

³⁸Şi el a strigat: "Isuse, Fiul lui David, ai milă de mine!"

³⁹Cei ce mergeau înainte, îl certau să tacă; dar el ţipa şi mai tare: "Fiul lui David, ai milă de mine!"

⁴⁰Isus S-a oprit, şi a poruncit să-l aducă la El; şi, după ce s-a apropiat, l-a întrebat:

⁴¹"Ce vrei să-ţi fac?" "Doamne", a răspuns el, "să-mi capăt vederea."

⁴²Şi Isus i-a zis: "Capătă-ţi vederea. Credinţa ta te-a mântuit."

Luca 17.19;

⁴³Numaidecât, orbul şi-a căpătat vederea, şi a mers după Isus, slăvind pe Dumnezeu. Tot norodul, când a văzut cele întâmplate, a dat laudă lui Dumnezeu.

Luca 5.26;Fapt 4.21;Fapt 11.18;

Zacheu.

19

¹Isus a intrat în Ierihon, şi trecea prin cetate.

²Şi un om bogat, numit Zacheu, mai marele vameşilor,

³căuta să vadă care este Isus; dar nu putea din pricina norodului, căci era mic de statură.

⁴A alergat înainte, şi s-a suit într-un dud ca să-L vadă; pentru că pe drumul acela avea să treacă.

⁵Isus, când a ajuns la locul acela, Şi-a ridicat ochii în sus, şi i-a zis: "Zachee, dă-te jos degrabă, căci astăzi trebuie să rămân în casa ta."

⁶Zacheu s-a dat jos în grabă, şi L-a primit cu bucurie.

⁷Când au văzut lucrul acesta, toţi cârteau şi ziceau: "A intrat să găzduiască la un om păcătos!"

Mat 9.11;Luca 5.30;

⁸Dar Zacheu a stat înaintea Domnului, şi I-a zis: "Iată, Doamne, jumătate din avuţia mea o dau săracilor; şi, dacă am năpăstuit pe cineva cu ceva, îi dau înapoi împătrit."

Luca 3.14;Ex 22.1;1Sam 12.3;2Sam 12.6;

⁹Isus i-a zis: "Astăzi a intrat mântuirea în casa aceasta, căci şi el este fiul lui Avraam.

Rom 4.11-16;Gal 3.7;Luca 13.16;

¹⁰Pentru că Fiul omului a venit să caute şi să mântuiască ce era pierdut."

Mat 18.11;Mat 10.6;Mat 15.24;

Pilda polilor.

¹¹Pe când ascultau ei aceste lucruri, Isus a mai spus o pildă, pentru că era aproape de Ierusalim, şi ei credeau că Împărăţia lui Dumnezeu are să se arate îndată.

Fapt 1.6;

¹²Deci a zis: "Un om de neam mare s-a dus într-o ţară depărtată, ca să-şi ia o împărăţie, şi apoi să se întoarcă.

Mat 25.14;Marc 13.34;

¹³A chemat zece din robii săi, le-a dat zece poli (Greceşte: mine.), şi le-a zis: "Puneţi-i în negoţ până mă voi întoarce."

¹⁴Dar cetăţenii lui îl urau; şi au trimis după el o solie să-i spună: "Nu vrem ca omul acesta să împărăţească peste noi."

Ioan 1.11;

¹⁵Când s-a întors înapoi, după ce îşi luase împărăţia, a spus să cheme pe robii aceia, cărora le dăduse banii, ca să vadă cât câştigase fiecare cu ei din negoţ.

¹⁶Cel dintâi a venit, şi i-a zis: "Doamne, polul tău a mai adus zece poli."

¹⁷El i-a zis: "Bine, rob bun; fiindcă ai fost credincios în puţine lucruri, primeşte cârmuirea a zece cetăţi."

Mat 25.21;Luca 16.10;

¹⁸A venit al doilea, şi i-a zis: "Doamne, polul tău a mai adus cinci poli."

¹⁹El i-a zis şi lui: "Primeşte şi tu cârmuirea a cinci cetăţi."

²⁰A venit un altul, şi i-a zis: "Doamne, iată-ţi polul, pe care l-am păstrat învelit într-un ştergar;

²¹căci m-am temut de tine, fiindcă eşti un om aspru; iei ce n-ai pus, şi seceri ce n-ai semănat."

²²Stăpânul i-a zis: "Rob rău; te voi judeca după cuvintele tale. Ştiai că sunt un om aspru, care iau ce n-am pus şi secer ce n-am semănat;

2Sam 1.16;Iov 15.6;Mat 12.37;Mat 25.26;

²³atunci de ce nu mi-ai pus banii la zarafi, pentru ca, la întoarcerea mea, să-i fi luat înapoi cu dobândă?"

²⁴Apoi a zis celor ce erau de faţă: "Luaţi-i polul, şi daţi-l celui ce are zece poli."

²⁵"Doamne", i-au zis ei, "el are zece poli."

²⁶Iar el le-a zis: "Vă spun că celui ce are, i se va da; dar de la cel ce n-are, se va lua chiar şi ce are.

Mat 13.12;Mat 25.29;Marc 4.25;Luca 8.18;

²⁷Cât despre vrăjmaşii mei, care n-au vrut să împărăţesc eu peste ei, aduceţi-i încoace, şi tăiaţi-i înaintea mea."

²⁸După ce a vorbit astfel, Isus a pornit în frunte şi Se suia spre Ierusalim.

Marc 10.32;

Intrarea lui Isus în Ierusalim.

²⁹Când S-a apropiat de Betfaghe şi de Betania, înspre muntele numit al Măslinilor, Isus a trimis pe doi din ucenicii Săi,

Mat 21;Marc 11.1;

³⁰şi le-a zis: "Duceţi-vă în satul dinaintea voastră. Când veţi intra în el, veţi găsi un măgăruş legat, pe care n-a încălecat nimeni niciodată: dezlegaţi-l, şi aduceţi-Mi-l.

³¹Dacă vă va întreba cineva: "Pentru ce-l dezlegaţi?" să-i spuneţi aşa: "Pentru că Domnul are trebuinţă de el."

³²Cei ce fuseseră trimişi, s-au dus şi au găsit aşa cum le spusese Isus.

³³Pe când dezlegau măgăruşul, stăpânii lui le-au zis: "Pentru ce dezlegaţi măgăruşul?"

³⁴Ei au răspuns: "Domnul are trebuinţă de el."

³⁵Şi au adus măgăruşul la Isus. Apoi şi-au aruncat hainele pe el, şi au aşezat pe Isus, călare deasupra.

2Împ 9.13;Mat 21.7;Marc 11.7;Ioan 12.14;

³⁶Pe când mergea Isus, oamenii îşi aşterneau hainele pe drum.

Mat 21.8;

³⁷Şi când S-a apropiat de Ierusalim, spre pogorâşul muntelui Măslinilor, toată mulţimea ucenicilor, plină de bucurie, a început să laude pe Dumnezeu cu glas tare pentru toate minunile, pe care le văzuseră.

³⁸Ei ziceau: "Binecuvântat este Împăratul care vine în Numele Domnului! Pace în cer, şi slavă în locurile prea înalte!"

Ps 118.26;Luca 13.35;Luca 2.14;Efes 2.14;

³⁹Unii Farisei, din norod, au zis lui Isus: "Învăţătorule, ceartă-Ţi ucenicii!"

⁴⁰Şi El a răspuns: "Vă spun că, dacă vor tăcea ei, pietrele vor striga."

Hab 2.11;

Isus plânge pentru cetate.

⁴¹Când S-a apropiat de cetate şi a văzut-o, Isus a plâns pentru ea,

Ioan 11.35;

⁴²şi a zis: "Dacă ai fi cunoscut şi tu, măcar în această zi, lucrurile, care puteau să-ţi dea pacea! Dar acum, ele sunt ascunse de ochii tăi.

⁴³Vor veni peste tine zile, când vrăjmaşii tăi te vor înconjura cu şanţuri, te vor împresura, şi te vor strânge din toate părţile:

Isa 29.3-4;Ier 6.3-6;Luca 21.20;

⁴⁴te vor face una cu pământul, pe tine şi pe copiii tăi din mijlocul tău; şi nu vor lăsa în tine piatră pe piatră, pentru că n-ai cunoscut vremea când ai fost cercetată."

1Împ 9.7-8;Mic 3.12;Mat 24.2;Marc 13.2;Luca 21.6;Dan 9.24;Luca 1.68-78;1Pet 2.12;

Izgonirea vânzătorilor din Templu.

⁴⁵În urmă a intrat în Templu, şi a început să scoată afară pe cei ce vindeau şi cumpărau în el.

Mat 21.12;Marc 11.11-15;Ioan 2.14-15;

⁴⁶Şi le-a zis: "Este scris: "Casa Mea va fi o casă de rugăciune. Dar voi aţi făcut din ea o peşteră de tâlhari."

Isa 56.7;Ier 7.11;

⁴⁷Isus învăţa în toate zilele pe norod în Templu. Şi preoţii cei mai de seamă, cărturarii şi bătrânii norodului căutau să-L omoare;

Marc 11.18;Ioan 7.19;Ioan 8.37;

⁴⁸dar nu ştiau cum să facă, pentru că tot norodul Îi sorbea vorbele de pe buze.

Puterea lui Isus.

20

¹Într-una din acele zile, când învăţa Isus norodul în Templu şi propovăduia Evanghelia, au venit deodată la El preoţii cei mai de seamă şi cărturarii, cu bătrânii,

Mat 21.23;

²şi I-au zis: "Spune-ne, cu ce putere faci Tu aceste lucruri, sau cine Ţi-a dat puterea aceasta?"

Fapt 4.7;Fapt 7.27;

³Drept răspuns, El le-a zis: "Am să vă pun şi Eu o întrebare. Spuneţi-Mi:

⁴Botezul lui Ioan venea din cer sau de la oameni?"

⁵Dar ei cugetau astfel între ei: "Dacă răspundem: "Din cer", va zice: "Atunci de ce nu l-aţi crezut?"

⁶Şi dacă răspundem: "De la oameni", tot norodul ne va ucide cu pietre; căci este încredinţat că Ioan era un prooroc."

Mat 14.5;Mat 21.26;Luca 7.29;

⁷Atunci au răspuns că nu ştiu de unde venea botezul lui Ioan.

⁸Şi Isus le-a zis: "Nici Eu n-am să vă spun cu ce putere fac aceste lucruri."

Pilda vierilor.

⁹Apoi a început să spună norodului pilda aceasta: "Un om a sădit o vie, a arendat-o unor vieri şi a plecat într-o altă ţară, pentru o vreme îndelungată.

Mat 21.33;Marc 12.1;

¹⁰La vremea roadelor, a trimis la vieri un rob, ca să-i dea partea lui din rodul viei. Vierii l-au bătut, şi l-au trimis înapoi cu mâinile goale.

¹¹A mai trimis un alt rob; ei l-au bătut şi pe acela, l-au batjocorit, şi l-au trimis înapoi cu mâinile goale.

¹²A mai trimis un al treilea rob; ei l-au rănit şi pe acela, şi l-au scos afară.

¹³Stăpânul viei a zis: "Ce să fac? Am să trimit pe fiul meu preaiubit; poate că îl vor primi cu cinste."

¹⁴Dar vierii, când l-au văzut, s-au sfătuit între ei, şi au zis: "Iată moştenitorul; veniţi să-l ucidem, ca moştenirea să fie a noastră."

¹⁵Şi l-au scos afară din vie, şi l-au omorât. Acum, ce le va face stăpânul viei?

¹⁶Va veni, va pierde pe vierii aceia, şi via o va da altora." Când au auzit ei cuvintele acestea, au zis: "Nicidecum!"

¹⁷Dar Isus i-a privit drept în faţă, şi a zis: "Ce înseamnă cuvintele acestea, care au fost scrise: "Piatra, pe care au lepădat-o zidarii, a ajuns să fie pusă în capul unghiului?

Ps 118.22;Mat 21.42;

¹⁸Oricine va cădea peste piatra aceasta, va fi zdrobit de ea: şi pe acela peste care va cădea ea, îl va spulbera?"

Dan 2.34-35;Mat 21.44;

¹⁹Preoţii cei mai de seamă şi cărturarii căutau să pună mâna pe El, chiar în ceasul acela, dar se temeau de norod. Pricepuseră că Isus spusese pilda aceasta împotriva lor.

Birul Cezarului.

²⁰Au început să pândească pe Isus; şi au trimis nişte iscoditori, care se prefăceau că sunt neprihăniţi, ca să-L prindă cu vorba şi să-L dea pe mâna stăpânirii şi pe mâna puterii dregătorului.

Mat 22.15;

²¹Iscoditorii aceştia L-au întrebat: "Învăţătorule, ştim că vorbeşti şi înveţi pe oameni drept, şi că nu cauţi la faţa oamenilor, ci-i înveţi calea lui Dumnezeu în adevăr.

Mat 22.16;Marc 12.14;

²²Se cuvine să plătim bir Cezarului sau nu?"

²³Isus le-a priceput viclenia, şi le-a răspuns: "Pentru ce Mă ispitiţi?

²⁴Arătaţi-Mi un ban (Greceşte: dinar.). Al cui chip, şi ale cui slove sunt scrise pe el?" "Ale Cezarului" au răspuns ei.

²⁵Atunci El le-a zis: "Daţi dar Cezarului ce este al Cezarului, şi lui Dumnezeu ce este al lui Dumnezeu."

²⁶Nu L-au putut prinde cu vorba înaintea norodului; ci, miraţi de răspunsul Lui, au tăcut.

Despre înviere.

²⁷Unii din Saduchei, care zic că nu este înviere, s-au apropiat şi au întrebat pe Isus:

Mat 22.23;Marc 12.18;Fapt 23.6-8;

²⁸"Învăţătorule, iată ce ne-a scris Moise: "Dacă moare fratele cuiva, având nevastă, dar fără să aibă copii, fratele lui să ia pe nevasta lui, şi să ridice urmaş fratelui său."

Deut 25.5;

²⁹Au fost dar şapte fraţi. Cel dintâi s-a însurat, şi a murit fără copii.

³⁰Pe nevasta lui, a luat-o al doilea; şi a murit şi el fără copii.

³¹A luat-o şi al treilea, şi tot aşa toţi şapte; şi au murit fără să lase copii.

³²La urma tuturor, a murit şi femeia.

³³Deci, la înviere, nevasta căruia dintre ei va fi femeia? Fiindcă toţi şapte au avut-o de nevastă."

³⁴Isus le-a răspuns: "Fiii veacului acestuia se însoară şi se mărită;

³⁵dar cei ce vor fi găsiţi vrednici să aibă parte de veacul viitor şi de învierea dintre cei morţi, nici nu se vor însura, nici nu se vor mărita.

³⁶Pentru că nici nu vor putea muri, căci vor fi ca îngerii. Şi vor fi fiii lui Dumnezeu, fiind fii ai învierii.

1Cor 15.42-52;1Ioan 3.2;Rom 8.23;

³⁷Dar că morţii învie, a arătat însuşi Moise, în locul unde este vorba despre "Rug", când numeşte pe Domnul: "Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac şi Dumnezeul lui Iacov."

Ex 3.6;

³⁸Dar Dumnezeu nu este un Dumnezeu al celor morţi, ci al celor vii, căci pentru El toţi sunt vii."

Rom 6.10-11;

³⁹Unii din cărturari au luat cuvântul, şi au zis: "Învăţătorule, bine ai zis."

⁴⁰Şi nu mai îndrăzneau să-I mai pună nici o întrebare.

Al cui fiu este Hristosul ?

⁴¹Isus le-a zis: "Cum se zice că Hristosul este fiul lui David?

Mat 22.42;Marc 12.35;

⁴²Căci însuşi David zice în Cartea Psalmilor: "Domnul a zis Domnului meu: Şezi la dreapta Mea,

Ps 110.1;Fapt 2.34;

⁴³până voi pune pe vrăjmaşii Tăi sub picioarele Tale."

⁴⁴Deci David Îl numeşte Domn; atunci cum este El fiul lui?"

Cărturarii mustraţi de Isus.

⁴⁵Atunci a zis ucenicilor Săi, în auzul întregului norod:

Mat 23.1;Marc 12.38;

⁴⁶"Păziţi-vă de cărturari, cărora le place să se plimbe în haine lungi, şi să le facă lumea plecăciuni prin pieţe; ei umblă după scaunele dintâi în sinagogi, şi după locurile dintâi la ospeţe;

Mat 23.5;Luca 11.43;

⁴⁷şi casele văduvelor le mănâncă, în timp ce, de ochii lumii, fac rugăciuni lungi. De aceea vor lua o mai mare osândă."

Mat 23.14;

Văduva săracă.

21

¹Isus Şi-a ridicat ochii, şi a văzut pe nişte bogaţi care îşi aruncau darurile în vistierie.

Marc 12.41;

²A văzut şi pe o văduvă săracă, aruncând acolo doi bănuţi.

³Şi a zis: "Adevărat vă spun, că această văduvă săracă a aruncat mai mult decât toţi ceilalţi;

2Cor 8.12;

⁴căci toţi aceştia au aruncat la daruri din prisosul lor; dar ea a aruncat din sărăcia ei, tot ce avea ca să trăiască."

Nimicirea Ierusalimului şi venirea Fiului omului.

⁵Pe când vorbeau unii despre Templu, că era împodobit cu pietre frumoase şi daruri, Isus a zis:

Mat 24.1;Marc 13.1;

⁶"Vor veni zile când, nu va rămâne aici piatră pe piatră, care să nu fie dărâmată."

Luca 19.44;

⁷"Învăţătorule", L-au întrebat ei, "când se vor întâmpla toate aceste lucruri? Şi care va fi semnul când se vor întâmpla aceste lucruri?"

⁸Isus a răspuns: "Băgaţi de seamă să nu vă amăgească cineva. Căci vor veni mulţi în Numele Meu, şi vor zice: "Eu sunt Hristosul", şi "Vremea se apropie." Să nu mergeţi după ei.

Mat 24.4;Marc 13.5;Efes 5.6;2Tes 2.3;

⁹Când veţi auzi de războaie şi de răscoale, să nu vă spăimântaţi; pentru că întâi trebuie să se întâmple aceste lucruri. Dar sfârşitul nu va fi îndată.

¹⁰"Apoi", le-a zis El, "un neam se va scula împotriva altui neam, şi o împărăţie împotriva altei împărăţii.

Mat 24.7;

¹¹Pe alocuri vor fi mari cutremure de pământ, foamete şi ciumă; vor fi arătări înspăimântătoare, şi semne mari în cer.

¹²Dar înainte de toate acestea, vor pune mâinile pe voi, şi vă vor prigoni: vă vor da pe mâna sinagogilor, vă vor arunca în temniţe, vă vor târî înaintea împăraţilor şi înaintea dregătorilor, din pricina Numelui Meu.

Marc 13.9;Apoc 2.10;Fapt 4.3;Fapt 5.18;Fapt 12.4;Fapt 16.24;Fapt 25.23;1Pet 2.13;

¹³Aceste lucruri vi se vor întâmpla ca să fiţi mărturie.

Filip 1.28;2Tes 1.5;

¹⁴Ţineţi bine minte, să nu vă gândiţi mai dinainte ce veţi răspunde;

Mat 10.19;Marc 13.11;Luca 12.11;

¹⁵căci vă voi da o gură şi o înţelepciune, căreia nu-i vor putea răspunde, nici sta împotrivă toţi potrivnicii voştri.

Fapt 6.10;

¹⁶Veţi fi daţi în mâinile lor până şi de părinţii, fraţii, rudele şi prietenii voştri; şi vor omorî pe mulţi dintre voi.

Mic 7.6;Marc 13.12;Fapt 7.59;Fapt 12.2;

¹⁷Veţi fi urâţi de toţi din pricina Numelui Meu.

Mat 10.22;

¹⁸Dar nici un păr din cap nu vi se va pierde.

Mat 10.30;

¹⁹Prin răbdarea voastră, vă veţi câştiga sufletele voastre.

Îndemn la veghere.

²⁰Când veţi vedea Ierusalimul înconjurat de oşti, să ştiţi că atunci pustiirea lui este aproape.

Mat 24.15;Marc 13.14;

²¹Atunci, cei din Iudea să fugă la munţi, cei din mijlocul Ierusalimului să iasă afară din el, şi cei de prin ogoare să nu intre în el.

²²Căci zilele acelea vor fi zile de răzbunare, ca să se împlinească tot ce este scris.

Dan 9.26-27;Zah 11.1;

²³Vai de femeile care vor fi însărcinate, şi de cele ce vor da ţâţă în acele zile! Pentru că va fi o strâmtorare mare în ţară, şi mânie împotriva norodului acestuia.

Mat 24.19;

²⁴Vor cădea sub ascuţişul sabiei, vor fi luaţi robi printre toate neamurile; şi Ierusalimul va fi călcat în picioare de neamuri, până se vor împlini vremurile neamurilor.

Dan 9.27;Dan 12.7;Rom 11.25;

²⁵Vor fi semne în soare, în lună şi în stele. Şi pe pământ va fi strâmtorare printre neamuri, care nu vor şti ce să facă la auzul urletului mării şi al valurilor;

Mat 24.29;Marc 13.24;2Pet 3.10-12;

²⁶oamenii îşi vor da sufletul de groază, în aşteptarea lucrurilor care se vor întâmpla pe pământ; căci puterile cerurilor vor fi clătinate.

Mat 24.29;

²⁷Atunci vor vedea pe Fiul omului venind pe un nor cu putere şi slavă mare.

Mat 24.30;Apoc 1.7;Apoc 14.14;

²⁸Când vor începe să se întâmple aceste lucruri, să vă uitaţi în sus, şi să vă ridicaţi capetele, pentru că izbăvirea voastră se apropie."

Rom 8.19-23;

²⁹Şi le-a spus o pildă: "Vedeţi smochinul şi toţi copacii.

Mat 24.32;Marc 13.28;

³⁰Când înfrunzesc, şi-i vedeţi, voi singuri cunoaşteţi că de acum vara este aproape.

³¹Tot aşa, când veţi vedea întâmplându-se aceste lucruri, să ştiţi că Împărăţia lui Dumnezeu este aproape.

³²Adevărat vă spun că nu va trece neamul acesta, până când se vor împlini toate aceste lucruri.

³³Cerul şi pământul vor trece, dar cuvintele Mele nu vor trece.

Mat 24.35;

³⁴Luaţi seama la voi înşivă, ca nu cumva să vi se îngreuieze inimile cu îmbuibare de mâncare şi băutură, şi cu îngrijorările vieţii acesteia, şi astfel ziua aceea să vină fără veste asupra voastră.

Rom 13.13;1Tes 5.6;1Pet 4.7;

³⁵Căci ziua aceea va veni ca un laţ peste toţi cei ce locuiesc pe toată faţa pământului.

1Tes 5.2;2Pet 3.10;Apoc 3.3;Apoc 16.15;

³⁶Vegheaţi dar în tot timpul, şi rugaţi-vă, ca să aveţi putere să scăpaţi de toate lucrurile acestea, care se vor întâmpla, şi să staţi în picioare înaintea Fiului omului."

Mat 24.42;Mat 25.13;Marc 13.33;Luca 18.1;Ps 1.5;Efes 6.13;

³⁷Ziua, Isus învăţa pe norod în Templu, iar noaptea Se ducea de o petrecea în muntele care se cheamă muntele Măslinilor.

Ioan 8.1-2;Luca 22.39;

³⁸Şi tot norodul venea dis-de-dimineaţă la El în Templu, ca să-L asculte.

Sfat împotriva lui Isus.

22

¹Praznicul azimilor, numit Paştele, se apropia.

Mat 26.2;Marc 14.1;

²Preoţii cei mai de seamă şi cărturarii căutau un mijloc cum să omoare pe Isus; căci se temeau de norod.

Ps 2.2;Ioan 11.47;Fapt 4.27;

³Dar Satana a intrat în Iuda, zis şi Iscarioteanul, care era din numărul celor doisprezece.

Mat 26.14;Marc 14.10;Ioan 13.2-27;

⁴Iuda s-a dus să se înţeleagă cu preoţii cei mai de seamă şi cu căpeteniile străjerilor Templului cum să-L dea în mâinile lor.

⁵Ei s-au bucurat, şi au căzut la învoială să-i dea bani.

Zah 11.12;

⁶După ce le-a făgăduit că li-L va da în mâini, Iuda căuta un prilej nimerit să dea pe Isus în mâinile lor, fără ştirea norodului.

Prăznuirea Paştelor.

⁷Ziua praznicului Azimilor, în care trebuiau jertfite Paştele, a venit.

Mat 26.17;Marc 14.12;

⁸Şi Isus a trimis pe Petru şi pe Ioan, şi le-a zis: "Duceţi-vă de pregătiţi-ne Paştele, ca să mâncăm."

⁹"Unde voieşti să pregătim?" L-au întrebat ei.

¹⁰El le-a răspuns: "Iată, când veţi intra în cetate, vă va ieşi înainte un om, ducând un ulcior cu apă; mergeţi după el în casa în care va intra,

¹¹şi spuneţi stăpânului casei: "Învăţătorul îţi zice: Unde este odaia pentru oaspeţi, în care să mănânc Paştele cu ucenicii Mei?"

¹²Şi are să vă arate o odaie mare de sus, aşternută gata: acolo să pregătiţi Paştele."

¹³Ei au plecat, şi au găsit aşa cum le spusese El. Şi au pregătit Paştele.

¹⁴Când a sosit ceasul, Isus a şezut la masă cu cei doisprezece apostoli.

Mat 26.20;Marc 14.17;

¹⁵El le-a zis: "Am dorit mult să mănânc Paştele acestea cu voi înainte de patima Mea;

¹⁶căci vă spun, că de acum încolo, nu le voi mai mânca, până la împlinirea lor în Împărăţia lui Dumnezeu."

Luca 14.15;Fapt 10.41;Apoc 19.9;

¹⁷Şi a luat un pahar, a mulţumit lui Dumnezeu, şi a zis: "Luaţi paharul acesta, şi împărţiţi-l între voi;

¹⁸pentru că vă spun că nu voi mai bea de acum încolo din rodul viţei, până când va veni Împărăţia lui Dumnezeu."

Mat 26.29;Marc 14.25;

¹⁹Apoi a luat pâine; şi, după ce a mulţumit lui Dumnezeu, a frânt-o, şi le-a dat-o zicând: "Acesta este trupul Meu, care se dă pentru voi; să faceţi lucrul acesta spre pomenirea Mea."

Mat 26.26;Marc 14.22;1Cor 11.24;

²⁰Tot astfel, după ce au mâncat, a luat paharul, şi li l-a dat, zicând: "Acest pahar este legământul cel nou, făcut în sângele Meu, care se varsă pentru voi."

1Cor 10.16;

Descoperirea vânzătorului.

²¹"Dar iată că mâna vânzătorului Meu este cu Mine la masa aceasta.

Ps 41.9;Mat 26.21-23;Marc 14.18;Ioan 13.21-26;

²²Negreşit, Fiul omului Se duce, după cum este rânduit. Dar vai de omul acela prin care este vândut El!"

Mat 26.24;Fapt 2.23;Fapt 4.28;

²³Şi au început să se întrebe unii pe alţii cine din ei să fie acela care va face lucrul acesta.

Mat 26.22;Ioan 13.22-35;

Care este cel mai mare ?

²⁴Între apostoli s-a iscat şi o ceartă, ca să ştie care din ei avea să fie socotit ca cel mai mare?

Marc 9.34;Luca 9.46;

²⁵Isus le-a zis: "Împăraţii Neamurilor domnesc peste ele; şi celor ce le stăpânesc, li se dă numele de binefăcători.

Mat 20.25;Marc 10.42;

²⁶Voi să nu fiţi aşa. Ci cel mai mare dintre voi, să fie ca cel mai mic; şi cel ce cârmuieşte, ca cel ce slujeşte.

Mat 20.26;1Pet 5.3;Luca 9.48;

²⁷Căci care este mai mare: cine stă la masă, sau cine slujeşte la masă? Nu cine stă la masă? Şi Eu totuşi, sunt în mijlocul vostru ca cel ce slujeşte la masă.

Luca 12.37;Mat 20.28;Ioan 13.13-14;Filip 2.7;

²⁸Voi sunteţi aceia, care aţi rămas necontenit cu Mine în încercările Mele.

Evr 4.15;

²⁹De aceea vă pregătesc Împărăţia, după cum Tatăl Meu Mi-a pregătit-o Mie,

Mat 24.47;Luca 12.32;2Cor 1.7;2Tim 2.12;

³⁰ca să mâncaţi şi să beţi la masa Mea în Împărăţia Mea, şi să şedeţi pe scaune de domnie, ca să judecaţi pe cele douăsprezece seminţii ale lui Israel."

Mat 8.11;Luca 14.15;Apoc 19.9;Ps 49.14;Mat 19.28;1Cor 6.2;Apoc 3.21;

Înştiinţarea lui Petru.

³¹Domnul a zis: "Simone, Simone, Satana v-a cerut să vă cearnă ca grâul.

1Pet 5.8;Amos 9.9;

³²Dar Eu M-am rugat pentru tine, ca să nu se piardă credinţa ta; şi după ce te vei întoarce la Dumnezeu, să întăreşti pe fraţii tăi."

Ioan 17.9-15;Ps 51.13;Ioan 21.15-17;

³³"Doamne", I-a zis Petru, "cu Tine sunt gata să merg chiar şi în temniţă şi la moarte."

³⁴Şi Isus i-a zis: "Petre, îţi spun că nu va cânta astăzi cocoşul, până te vei lepăda de trei ori că nu Mă cunoşti."

Mat 26.34;Marc 14.30;Ioan 13.38;

³⁵Apoi le-a mai zis: "Când v-am trimis fără pungă, fără traistă, şi fără încălţăminte, aţi dus voi lipsă de ceva? "De nimic", I-au răspuns ei.

Mat 10.9;Luca 9.3;Luca 10.4;

³⁶Şi El le-a zis: "Acum, dimpotrivă, cine are o pungă, s-o ia; cine are o traistă, de asemenea s-o ia; şi cine n-are sabie, să-şi vândă haina, şi să-şi cumpere o sabie.

³⁷Căci vă spun că trebuie să se împlinească cu Mine aceste cuvinte scrise: "El a fost pus în numărul celor fărădelege." Şi lucrurile privitoare la Mine, sunt gata să se împlinească."

Isa 53.12;Marc 15.28;

³⁸"Doamne", I-au zis ei, "iată aici două săbii." Şi El le-a zis: "Destul!"

Ghetsimani.

³⁹După ce a ieşit afară, S-a dus, ca de obicei, în muntele Măslinilor. Ucenicii Lui au mers după El.

Mat 26.36;Marc 14.32;Ioan 18.1;Luca 21.37;

⁴⁰Când a ajuns la locul acela, le-a zis: "Rugaţi-vă, ca să nu cădeţi în ispită."

Mat 6.13;Mat 26.41;Marc 14.38;Luca 22.46;

⁴¹Apoi S-a depărtat de ei ca la o aruncătură de piatră, a îngenuncheat, şi a început să Se roage,

Mat 26.39;Marc 14.35;

⁴²zicând: "Tată, dacă voieşti, depărtează paharul acesta de la Mine! Totuşi, facă-se nu voia Mea, ci a Ta."

Ioan 5.30;Ioan 6.38;

⁴³Atunci I s-a arătat un înger din cer, ca să-L întărească.

Mat 4.11;

⁴⁴A ajuns într-un chin ca de moarte, şi a început să Se roage şi mai fierbinte; şi sudoarea I se făcuse ca nişte picături mari de sânge, care cădeau pe pământ.

Ioan 12.27;Evr 5.7;

⁴⁵După ce S-a rugat, S-a sculat, şi a venit la ucenici; i-a găsit adormiţi de întristare,

⁴⁶şi le-a zis: "Pentru ce dormiţi? Sculaţi-vă şi rugaţi-vă, ca să nu cădeţi în ispită."

Luca 22.40;

Prinderea lui Isus.

⁴⁷Pe când grăia El încă, iată că a venit o gloată. Şi cel ce se chema Iuda, unul din cei doisprezece, mergea în fruntea lor. El s-a apropiat de Isus, ca să-L sărute.

Mat 26.47;Marc 14.43;Ioan 18.3;

⁴⁸Şi Isus i-a zis: "Iudo, cu o sărutare vinzi tu pe Fiul omului?"

⁴⁹Cei ce erau cu Isus, au văzut ce avea să se întâmple, şi au zis: "Doamne, să lovim cu sabia?"

⁵⁰Şi unul din ei a lovit pe robul marelui preot, şi i-a tăiat urechea dreaptă.

Mat 26.51;Marc 14.47;Ioan 18.10;

⁵¹Dar Isus a luat cuvântul, şi a zis: "Lăsaţi-i! Până aici!" Şi S-a atins de urechea omului aceluia, şi l-a vindecat.

⁵²Isus a zis apoi preoţilor celor mai de seamă, căpeteniilor străjerilor Templului şi bătrânilor, care veniseră împotriva Lui: "Aţi ieşit după Mine ca după un tâlhar, cu săbii şi cu ciomege?

Mat 26.55;Marc 14.48;

⁵³În toate zilele eram cu voi în Templu, şi n-aţi pus mâna pe Mine. Dar acesta este ceasul vostru şi puterea întunericului."

Ioan 12.27;

Tăgăduirea lui Petru.

⁵⁴După ce au pus mâna pe Isus, L-au dus şi L-au băgat în casa marelui preot. Petru mergea după El de departe.

Mat 26.57;Mat 26.58;Ioan 18.15;

⁵⁵Au aprins un foc în mijlocul curţii şi au şezut jos. Petru s-a aşezat şi el printre ei.

Mat 26.69;Marc 14.66;Ioan 18.17-18;

⁵⁶O slujnică l-a văzut cum şedea la para focului, s-a uitat ţintă la el, şi a zis: "Şi omul acesta era cu El."

⁵⁷Dar Petru s-a lepădat, şi a zis: "Femeie, nu-L cunosc."

⁵⁸Peste puţin, l-a văzut un altul şi a zis: "Şi tu eşti unul din oamenii aceia." Iar Petru a zis: "Omule, nu sunt dintre ei."

Mat 26.71;Marc 14.69;Ioan 18.25;

⁵⁹Cam după un ceas, un altul întărea acelaşi lucru, şi zicea: "Nu mai încape îndoială că şi omul acesta era cu El, căci este Galilean."

Mat 26.73;Marc 14.70;Ioan 18.26;

⁶⁰Petru a răspuns: "Omule, nu ştiu ce zici." Chiar în clipa aceea, pe când vorbea el încă, a cântat cocoşul.

⁶¹Domnul S-a întors, şi S-a uitat ţintă la Petru. Şi Petru şi-a adus aminte de vorba pe care i-o spusese Domnul: "Înainte ca să cânte cocoşul te vei lepăda de Mine de trei ori."

Mat 26.75;Marc 14.72;Mat 26.34-75;Ioan 13.38;

⁶²Şi a ieşit afară, şi a plâns cu amar.

Isus înaintea Sinedriului. Osândirea.

⁶³Oamenii, care păzeau pe Isus, Îl batjocoreau şi-L băteau.

Mat 26.67-68;Marc 14.65;

⁶⁴L-au legat la ochi, Îl loveau peste faţă, şi-L întrebau, zicând: "Proroceşte, cine Te-a lovit?"

⁶⁵Şi rosteau împotriva Lui multe alte batjocori.

⁶⁶Când s-a făcut ziuă, bătrânii norodului, preoţii cei mai de seamă şi cărturarii s-au adunat împreună, şi au adus pe Isus în Soborul lor. Ei I-au zis:

Mat 27.1;Fapt 4.26;Fapt 22.5;

⁶⁷"Dacă eşti Tu Hristosul, spune-ne!" Isus le-a răspuns: "Dacă vă voi spune, nu veţi crede;

Mat 26.63;Marc 14.61;

⁶⁸şi dacă vă voi întreba, nu-Mi veţi răspunde, nici nu-Mi veţi da drumul.

⁶⁹De acum încolo, Fiul omului va şedea la dreapta puterii lui Dumnezeu."

Mat 26.64;Marc 14.62;Evr 1.3;Evr 8.1;

⁷⁰Toţi au zis: "Eşti Tu dar Fiul lui Dumnezeu?" Şi El le-a răspuns: "Aşa cum o spuneţi; da, sunt."

Mat 26.64;Marc 14.62;

⁷¹Atunci ei au zis: "Ce nevoie mai avem de mărturie? Noi înşine am auzit-o din gura Lui."

Mat 26.65;Marc 14.63;

Isus înaintea lui Pilat.

23

¹S-au sculat toţi, şi au dus pe Isus înaintea lui Pilat.

Mat 27.2;Marc 15.1;Ioan 18.28;

²Şi au început să-L pârască, şi să zică: "Pe omul acesta l-am găsit aţâţând neamul nostru la răscoală, oprind a plăti bir Cezarului, şi zicând că el este Hristosul, Împăratul."

Fapt 17.7;Mat 17.27;Mat 22.21;Marc 12.17;Ioan 19.12;

³Pilat L-a întrebat: "Eşti Tu Împăratul Iudeilor?" "Da", i-a răspuns Isus, "sunt."

Mat 27.11;1Tim 6.13;

⁴Pilat a zis preoţilor celor mai de seamă şi noroadelor: "Eu nu găsesc nici o vină în omul acesta."

1Pet 2.22;

⁵Dar ei stăruiau şi mai mult, şi ziceau: "Întărâtă norodul, şi învaţă pe oameni prin toată Iudea, din Galilea, unde a început, până aici."

Isus înaintea lui Irod.

⁶Când a auzit Pilat de Galilea, a întrebat dacă omul acesta este Galilean.

⁷Şi când a aflat că este de sub stăpânirea lui Irod, L-a trimis la Irod, care se afla şi el în Ierusalim în zilele acelea.

Luca 3.1;

⁸Irod, când a văzut pe Isus, s-a bucurat foarte mult; căci de mult dorea să-L vadă, din pricina celor auzite despre El; şi nădăjduia să-L vadă făcând vreo minune.

Luca 9.9;Mat 14.1;Marc 6.14;

⁹I-a pus multe întrebări; dar Isus nu i-a răspuns nimic.

¹⁰Preoţii cei mai de seamă şi cărturarii stăteau acolo, şi-L pârau cu înfierbântare.

¹¹Irod, cu ostaşii lui de pază, se purtau cu El cu dispreţ; şi, după ce şi-a bătut joc de El, şi L-a îmbrăcat cu o haină strălucitoare, L-a trimis înapoi la Pilat.

Isa 53.3;

¹²În ziua aceea, Irod şi Pilat s-au împrietenit unul cu altul, căci erau învrăjbiţi între ei mai înainte.

Fapt 4.27;

Hotărârea de moarte întărită.

¹³Pilat a strâns pe preoţii cei mai de seamă, pe fruntaşi şi pe norod,

Mat 27.23;Marc 15.14;Ioan 18.38;Ioan 19.4;

¹⁴şi le-a zis: "Mi-aţi adus înainte pe omul acesta ca pe unul care aţâţă norodul la răscoală. Şi iată că, după ce l-am cercetat cu de-amănuntul, înaintea voastră, nu l-am găsit vinovat de nici unul din lucrurile de care-l pârâţi.

Luca 23.1-2;Luca 23.4;

¹⁵Nici Irod nu i-a găsit nici o vină, căci ni l-a trimis înapoi; şi iată că omul acesta n-a făcut nimic vrednic de moarte.

¹⁶Eu deci, după ce voi pune să-l bată, îi voi da drumul."

Mat 27.26;Ioan 19.1;

¹⁷La fiecare praznic al Paştelor, Pilat trebuia să le slobozească un întemniţat.

Mat 27.15;Marc 15.6;Ioan 18.39;

¹⁸Ei au strigat cu toţii într-un glas: "La moarte cu omul acesta, şi slobozeşte-ne pe Baraba!"

Fapt 3.14;

¹⁹Baraba fusese aruncat în temniţă pentru o răscoală, care avusese loc în cetate, şi pentru un omor.

²⁰Pilat le-a vorbit din nou, cu gând să dea drumul lui Isus.

²¹Dar ei au strigat: "Răstigneşte-L, răstigneşte-L!"

²²Pilat le-a zis pentru a treia oară: "Dar ce rău a făcut? Eu n-am găsit nici o vină de moarte în El. Aşa că, după ce voi pune să-L bată, Îi voi da drumul."

²³Dar ei strigau în gura mare, şi cereau de zor să fie răstignit. Şi strigătele lor şi ale preoţilor celor mai de seamă au biruit.

²⁴Pilat a hotărât să li se împlinească cererea.

Mat 27.26;Marc 15.15;Ioan 19.16;

²⁵Le-a slobozit pe cel ce fusese aruncat în temniţă pentru răscoală şi omor, şi pe care-l cereau ei; iar pe Isus L-a dat în mâinile lor, ca să-şi facă voia cu El.

Răstignirea.

²⁶Pe când Îl duceau să-L răstignească, au pus mâna pe un anume Simon din Cirena, care se întorcea de la câmp; şi i-au pus crucea în spinare, ca s-o ducă după Isus.

Mat 27.32;Marc 15.21;Ioan 19.17;

²⁷În urma lui Isus mergea o mare mulţime de norod şi femei, care se boceau, îşi băteau pieptul, şi se tânguiau după El.

²⁸Isus S-a întors spre ele, şi a zis: "Fiice ale Ierusalimului, nu Mă plângeţi pe Mine; ci plângeţi-vă pe voi înşivă şi pe copiii voştri.

²⁹Căci iată vor veni zile, când se va zice: "Ferice de cele sterpe, ferice de pântecele care n-au născut, şi de ţâţele care n-au alăptat!"

Mat 24.19;Luca 21.23;

³⁰Atunci vor începe să zică munţilor: "Cădeţi peste noi!" Şi dealurilor: "Acoperiţi-ne!"

Isa 2.19;Osea 10.8;Apoc 6.16;Apoc 9.6;

³¹Căci dacă se fac aceste lucruri copacului verde, ce se va face celui uscat?"

Prov 11.31;Ier 25.29;Ezec 20.47;Ezec 21.3-4;1Pet 4.17;

³²Împreună cu El duceau şi pe doi făcători de rele, care trebuiau omorâţi împreună cu Isus.

Isa 53.12;Mat 27.38;

³³Când au ajuns la locul, numit "Căpăţâna", L-au răstignit acolo, pe El şi pe făcătorii de rele: unul la dreapta şi altul la stânga.

Mat 27.33;Marc 15.22;Ioan 19.17-18;

³⁴Isus zicea: "Tată, iartă-i, căci nu ştiu ce fac!" Ei şi-au împărţit hainele Lui între ei, trăgând la sorţi.

Mat 5.44;Fapt 7.60;1Cor 4.12;Fapt 3.17;Mat 27.35;Marc 15.24;Ioan 19.23;

Batjocurile.

³⁵Norodul stătea acolo şi privea. Fruntaşii îşi băteau joc de Isus, şi ziceau: "Pe alţii i-a mântuit; să Se mântuiască pe Sine însuşi, dacă este El Hristosul, Alesul lui Dumnezeu."

Ps 22.17;Zah 12.10;Mat 27.39;Marc 15.29;

³⁶Ostaşii de asemenea îşi băteau joc de El; se apropiau, Îi dădeau oţet,

³⁷şi-I ziceau: "Dacă eşti Tu Împăratul Iudeilor, mântuieşte-Te pe Tine însuţi!"

³⁸Deasupra Lui era scris cu slove greceşti, latineşti şi evreieşti: "Acesta este Împăratul Iudeilor."

Mat 27.37;Marc 15.26;Ioan 19.19;

³⁹Unul din tâlharii răstigniţi Îl batjocorea, şi zicea: "Nu eşti Tu Hristosul? Mântuieşte-Te pe Tine însuţi, şi mântuieşte-ne şi pe noi!"

Mat 27.44;Marc 15.32;

⁴⁰Dar celălalt l-a înfruntat, şi i-a zis: "Nu te temi tu de Dumnezeu, tu, care eşti sub aceeaşi osândă?

⁴¹Pentru noi este drept, căci primim răsplata cuvenită pentru fărădelegile noastre; dar omul acesta n-a făcut nici un rău."

⁴²Şi a zis lui Isus: "Doamne, adu-Ţi aminte de mine, când vei veni în Împărăţia Ta!"

⁴³Isus a răspuns: "Adevărat îţi spun că astăzi vei fi cu Mine în rai."

Moartea lui Isus.

⁴⁴Era cam pe la ceasul al şaselea. Şi s-a făcut întuneric peste toată ţara, până la ceasul al nouălea.

Mat 27.45;Marc 15.33;

⁴⁵Soarele s-a întunecat, şi perdeaua dinăuntrul Templului s-a rupt prin mijloc.

Mat 27.51;Marc 15.38;

⁴⁶Isus a strigat cu glas tare: "Tată, în mâinile Tale Îmi încredinţez duhul!" Şi când a zis aceste vorbe Şi-a dat duhul.

Ps 31.5;1Pet 2.23;Mat 27.50;Marc 15.37;Ioan 19.30;

⁴⁷Sutaşul, când a văzut ce se întâmplase, a slăvit pe Dumnezeu, şi a zis: "Cu adevărat, omul acesta era neprihănit!"

Mat 27.54;Marc 15.39;

⁴⁸Şi tot norodul, care venise la priveliştea aceea, când a văzut cele întâmplate, s-a întors, bătându-se în piept.

⁴⁹Toţi cunoscuţii lui Isus şi femeile, care-L însoţiseră din Galilea, stăteau departe, şi se uitau la cele ce se petreceau.

Ps 38.11;Mat 27.55;Marc 15.40;Ioan 19.25;

Îngroparea lui Isus.

⁵⁰Era un sfetnic al Soborului, numit Iosif, om bun şi evlavios,

Mat 27.57;Marc 15.42;Ioan 19.38;

⁵¹care nu luase parte la sfatul şi hotărârea celorlalţi. El era din Arimatea, o cetate a Iudeilor, şi aştepta şi el Împărăţia lui Dumnezeu.

Marc 15.43;Luca 2.25-38;

⁵²Omul acesta s-a dus la Pilat, şi a cerut trupul lui Isus.

⁵³L-a dat jos de pe cruce, L-a înfăşurat într-o pânză de in, şi L-a pus într-un mormânt nou, săpat în piatră, în care nu mai fusese pus nimeni.

Mat 27.59;Marc 15.46;

⁵⁴Era ziua Pregătirii, şi începea ziua Sabatului.

Mat 27.62;

⁵⁵Femeile, care veniseră cu Isus din Galilea, au însoţit pe Iosif; au văzut mormântul şi felul cum a fost pus trupul lui Isus în el,

Luca 8.2;Marc 15.47;

⁵⁶s-au întors, şi au pregătit miresme şi miruri. Apoi, în ziua Sabatului, s-au odihnit, după Lege.

Marc 16.1;Ex 20.10;

Învierea lui Isus.

24

¹În ziua întâi a săptămânii, femeile acestea, şi altele împreună cu ele, au venit la mormânt dis-de-dimineaţă, şi au adus miresmele, pe care le pregătiseră.

Mat 28.1;Marc 16.1;Ioan 20.1;Luca 23.56;

²Au găsit piatra răsturnată de pe mormânt,

Mat 28.2;Marc 16.4;

³au intrat înăuntru, şi n-au găsit trupul Domnului Isus.

Marc 16.5;Luca 24.23;

⁴Fiindcă nu ştiau ce să creadă, iată că li s-au arătat doi bărbaţi, îmbrăcaţi în haine strălucitoare.

Ioan 20.12;Fapt 1.10;

⁵Îngrozite, femeile şi-au plecat feţele la pământ. Dar ei le-au zis: "Pentru ce căutaţi între cei morţi pe Cel ce este viu?

⁶Nu este aici, ci a înviat. Aduceţi-vă aminte ce v-a spus pe când era încă în Galilea,

Mat 16.21;Mat 17.23;Marc 8.31;Marc 9.31;Luca 9.22;

⁷când zicea că Fiul omului trebuie să fie dat în mâinile păcătoşilor, să fie răstignit, şi a treia zi să învie."

⁸Şi ele şi-au adus aminte de cuvintele lui Isus.